ACTUALITATE Libertate religioasă în vremea pandemiei în patria laicității

Libertate religioasă în vremea pandemiei în patria laicității

Al doilea val al carantinării (confinement) a început în Republica Franceză în 30 octombrie, măsurile din primul week-end fiind aplicate cu un sens al pedagogiei având în vedere faptul că perioada vacanței de toamnă se încheia pe 1 noiembrie.

Propriu-zis măsurile restrictive au intrat în vigoare de pe 30 octombrie dar aplicarea integralității lor a început de pe 2 noiembrie. Astfel, leguitorul a împărțit activitățile în esențiale și non-esențiale, într-o manieră mai lejeră față de primăvara aceluiași an. Micile magazine au fost închise, restaurantele, barurile, la fel. Hotelurile au rămas deschise dar deplasările au fost limitate și a reapărut obligativitatea unei atestații pentru a merge la lucru, la cumpărături, la analize medicale sau pentru a te recrea – doar în perimetrul a 1 km în apropierea domiciliului. Bisericile au rămas deschise dar leguitorul a considerat că slujbele se desfășoară fără prezența credincioșilor. În acest sens ministrul de interne, Gérald Darmanin, preciza că „un cleric își poate celebra slujba și să o filmeze”[1].

Laicitatea este una din valorile constituționale ale Republicii Franceze, lucru înscris în Constituția celei de-a IV-a Republici (1946) și asumat și în prezent, prin Constituția celei de-a V-a Republici, intrată în vigoare în 1958. Astfel cultele nu sunt finanțate de stat (excepții find în Alsace și Lorraine). În schimb, statul garantează libera exercitare a cultului dar în limitele unor restricții adoptate în interesul ordinii publice.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Dacă Dumnezeu nu ar exista de G.K. Chesterton și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

Situația din Republica Franceză

Contextul Franței este unul cu totul aparte în ultimele săptămâni. Pe lângă faptul că numărul de cazuri pozitive Covid19 a atins cote alarmante (50.000/zi la finalul lunii octombrie), au mai fost și probleme de amenințări teroriste (a se vedea atacul de la catedrala din Nisa – 30 octombrie) și legate de libertatea de expresie – uciderea profesorului Samuel Paty (16 octombrie 2020). Într-o intervenție la postul de radio France Inter, din 17 noiembrie, avocatul Patrice Spinosi, specialist în probleme de libertăți publice sublinia că trăim într-o perioadă specială în care majoritatea populației din Franța acceptă ca libertatea să le fie restricționată sau ca orice deplasare să fie justificată deoarece există o amenințare pentru sănătatea publică. Dar, continuă Spinosi, „este în regulă să o acceptăm pentru că știm că este temporară. Există, în schimb, un pericol dublu: erodarea sentimentului nostru de libertate și însăși utilizarea acestor restricții”[2]. În toate aceste împrejurări tot avocatul Patrice Spinosi constata că „ne aflăm în cadrul unei inflației legislative: avem nevoie de o reacție din partea politicului, nu costă nimic să facem legi de securitate și dă impresia că reacționăm. Dar în același timp (supralegiferarea n.m) ne ucide libertățile fără să ne dăm seama cu adevărat”.

În tot acest context, Biserica Romano-Catolică, prin intermediul mai multor episcopi, a luat atitudine, alături de alte organizații non-guvernamentale sesizând Conseil d’Etat (Consiliul de Stat) cu privire la nerespectarea libertății religioase. Dacă în luna mai a acestui an Conseil d’Etat a considerat că statul trebuie să permită accesul credincioșilor la slujbele oficiate în lăcașurile de cult, hotărârea din 7 noiembrie a avut în vedere alte aspecte. Chiar dacă a considerat că nu este încălcată libertatea religioasă, membrii Consiliului de Stat stipulând că: „riscul de contaminare nu este exclus” și că „măsurile restrictive, trebuie să facă obiectul unor  revizuiri, la finalul sfârșitul stării de urgență a sănătății”. În acest sens, o întâlnire video între primul ministru, Jean Castex, ministrul de Interne, Gérald Darmanin, și reprezentanții cultelor din Franța a avut loc luni, 16 noiembrie. Principalul punct de reținut este că nu vor fi slujbe în prezența credincioșilor până pe 1 decembrie iar dacă situația sanitară o va permite, după 1 decembrie, pe baza unui protocol sanitar cu reguli înăsprite, întocmit de culte și de ministerul de Interne.

Pericolul unei legiferări excesive

Prima aspect de reținut în cazul libertății religioase este faptul că statul (legiuitorul) nu ezită să ia măsuri dure, fără o consultare prealabilă cu cei direct vizați (în cazul de față reprezentanți ai cultelor). Chiar dacă hotărârea din mai 2020 a Consiliului de Stat nu are rol de jurisprudență ea a constituit principalul motiv pentru care o parte din culte (îndeosebi Biserica Romano-Catolică) au reacționat din punct de vedere juridic. Un alt aspect de reținut este maniera de raportare a statului față de culte și clasarea lor în categoria lucrurilor neesențiale. Așadar autoritatea statală a considerat că libertatea de practicare a cultului poate fi temporar restricționată căci participarea la slujbă alături de alte persoane poate fi un mijloc de propagare a virusului. Totodată considerentul că atât timp cât o slujbă este transmisă cu ajutorul mijloacelor tehnologice înseamnă manifestarea libertății de practicare a cultului ridică serioase semne de întrebare. De aici se poate deduce lesne dacă nu o necunoaștere a cultelor (îndeosebi cele istorice – confesiunile creștine catolică și protestantă) cel puțin o ignoranță din partea leguitorului. Nu în cele din urmă, această pandemie a creat noi premise pentru ca statul să restricționeze anumite libertăți. În joc se află, după cum sublinia Patrice Spinosi statul de drept. Iar noțiunea de stat de drept este legată de cea a libertății religioase.

Semnează: Dr. Alexandru Ojică (expert FoRB România. Asociație pentru Promovarea Libertății Religioase)

[1] Sursa: https://www.francetvinfo.fr/sante/maladie/coronavirus/confinement/video-covid-19-gerald-darmanin-pret-a-faire-verbaliser-des-croyants-devant-des-eglises-des-ce-week-end_4179751.html

[2] Sursa: https://www.franceinter.fr/emissions/l-invite-de-8h20-le-grand-entretien/l-invite-de-8h20-le-grand-entretien-17-novembre-2020 

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul globalist și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume cauze conservatoare și/sau naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă dorești să ai ce citi în continuare, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Campania R3Media a strâns 8.312 de lei din cei 17.561 lei...

Dragi prieteni ai R3Media, sunteți extraordinari! Campania de donații pentru luna septembrie s-a încheiat ieri cu un bilanț care mi-a depășit așteptările: din necesarul de...

Cele mai citite

Articole relaționate