România a pierdut mii de soiuri vechi de legume în ultimele decenii, acestea fiind înlocuite cu semințe din import, potrivit unui studiu realizat de preotul-cercetător Costel Vânătoru, de la Stațiunea de Cercetare- Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
Potrivit studiului, citat de Adevărul, din patrimoniul genetic românesc au dispărut 2.647 de soiuri vechi de legume.
„În cultura plantelor e ca şi în modă. Se caută anumite soiuri, într-o anumită perioadă, iar cele vechi sunt uitate. Apoi, atunci când îşi aminteşte cineva ce bune erau, de exemplu, vinetele bucureştene şi zice hai să le cultivăm din nou, nu le mai găseşte.
Grădinarii mai păstrează seminţele vechi dar, în timp, fără o selecţie conservativă, soiurile se deteriorează. Recuperarea acestui tezaur genetic presupune muncă titanică de restaurare genetică, să luăm cataloagele, descrierile vechi, pentru a reface autenticitatea lor”, explică cercetătorul Costel Vânătoru, potrivit sursei citate.
Înlocuirea legumelor vechi cu soiuri din import, de raţiuni ce ţin mai degrabă de avantajele comerciale, este principala cauză a pierderilor masive de seminţe din patrimoniul genetic românesc, precizează Costel Vânătoru. O altă cauză ține de dispariția centrelor de cercetare.
„Odată cu desfiinţarea acestor unităţi de cercetare, s-au pierdut şi resursele genetice pe care acestea le deţineau”, subliniază cercetătorul Costel Vânătoru.
Pe de altă parte, se precizează în studiul mai sus menționat, mai multe soiuri de tomate româneşti au fost descoperite la banca de gene IPK Genbank Germania. Este vorba despre soiul de tomate Konserva, soiul de tomate Bizon şi soiul de tomate Aurora. Ceapa Aurie de Buzău a fost găsită în cultură la Banca de Gene din SUA.
„Au venit soiuri noi şi au fost scoase din cultură fără să-şi pună cineva întrebarea ce se întâmplă cu soiul pe care l-am eliminat acum? Ce se întâmplă cu soiul Inimă de Bou dacă în locul lui aducem soiul Marissa, din Olanda. L-au mai păstrat pasionaţii de seminţe şi a ajuns să fie înmatriculat în Franţa iar noi l-am pierdut pentru totdeauna”, precizează Costel Vânătoru.
Potrivit acestuia, un alt factor care contribuie la deprecierea unui soi este industria chimică, cu produsele utilizate în agricultură, care de cele mai multe ori se transformă in factori mutageni. Aici intră erbicidele, fertilizanţii, fungicidele, insecticidele, etc.
Alte cauze ale pierderii soiurilor vechi de legume sunt tehnologiile moderne de cultură care pot duce la îngustarea benzii genetice şi apariţia fenomenului de eroziune şi chiar mutaţie genetică.
Singura unitate românească care are caracter de depozit este Banca de gene de la Suceava, la Buzău fiind în curs de amenajare o astfel de unitate.