istoricul și jurnalistul George Damian a fost invitatul episodului 8 de PoveștiR3, unde a discutat cu Mihai Șomănescu despre situația românilor din Ucraina și din jurul României, care sunt șansele unei uniri cu Basarabia.
Podcastul PoveștiR3 este disponibil pe YouTube, Soundcloud și Facebook. Nu uitați să vă abonați!
George Damian spune că nu doar comunitatea românească din Ucraina este în pericol, ci toate elementele românității din jurul țării.
„Dispar toate comunitățile românești din afara României
Tot ce este în afara României, ca stat, merge spre dispariție
S-a ajuns la o degradare publică atât de mare a identității românești, în care ți-e foarte greu să vii să spui că aș vrea să fiu român.
În Ucraina, mecanismul e primitiv, dar funcționează: scot limba română din școli, din biserici, din spațiul public și s-a cam terminat. Urmează 2-3 generații în care româna devine o limbă de bucătărie, nu ai intelectuali de limbă română, cetățenii români devin cetățeni de rangul 2”, a spus el.
În ceea ce privește posibila unire cu Basarabiei a țării, Damian spune că problema este complexă, dat fiind faptul că Moldova de Est este practic sub ocupație rusească.
„Distanța de la Tiraspol de la Chișinău este de 40 de km. Republica Moldova este toată sub ocupație, nu doar Transnistria. Este supusă unui pericol permanent de ocupație.
Dacă consideră Rusia că dacă are de câștigat dacă merge la război, decât dacă nu va merge, va merge la război”, a precizat el.
George Damian și Mihai Șomănescu au abordat și subiectul filmelor istorice făcute înainte de 1989. Istoricul consideră că majoritatea reprezintă concepția istorică a vremii, care nu este de sorginte ceaușistă sau comunistă.
El a spus că nu poate fi negat curentul de destructurare a narațiunii istorice române.
„Filmele sunt o transpunere cinematografică a unei anumite concepții despre istorie. Să spui despre această concepție că ar fi ceaușistă este o gravă eroare.
Eu am impresia că lui Iorga i-ar fi plăcut filmul „Vlad Țepeș” sau „Mihai Viteazul”. Nu cred că ar fi avut ceva de reproșat filmului „Mihai Viteazul”.
Sunt filmele britanice despre originile romane ale Angliei, ceea ce e o chestie destul de dubioasă, găsim aceleași elemente. Sau filmele maghiare despre revoluția de la 1848 sau cele poloneze despre luptele din secolul XVII-lea. Același lucru. N-au făcut românii ceva diferit sau mult mai prost decât alți europeni.
Există un curent de destructurare a narațiunii istorice române, foarte activ. Asta nu poate fi negat”, a continuat el.
George Damian a abordat și problema dacismului și resurgenței recursului la strămoșii noștri daci.
„Să luăm celebrul citat: Dacii erau cei mai viteji și drepți dintre daci. Chestia asta e văzută ca o laudă, dar de fapt este o insultă. În lumea greacă, un bărbat avea trei calități: trebuia să fie drept, curajos și înțelept. Și singurele popoare în care bărbații aveau cele trei calități erau grecii și romanii. Restul popoarelor aveau una, maxim două calități. Și dacă citim expresia asta, „cei mai viteji și mai drepți dintre traci” vedem că lipsește înțelepciunea. Dar din nou, nu avem de unde să știm cum erau dacii.
Nu știm mai nimic despre religia dacilor și limba lor. Nu știm foarte multe despre daci. Și de-aici apare chestia asta, că dacă nu știm cu siguranță foarte multe lucruri, putem să inventăm noi.
Problema dacismului este legată de căutarea vârstei de aur.
Dan Alexe este cel mai recent autor care se luptă cu „dacopații”. El a lansat termenul de dacopat. Și aici, cum zice Petru Dumitriu într-un roman de-al lui, trage cu obuzierul de 200 după muște. Combaterea dacopatiei este inutil pentru că marea majoritate a societății românești nu cunoaște această teorie.
Nu cred că poporul român, în ansamblul său, este destinat pieirii. Cred că mai are o durată lungă de viață.
Poporul român dintre Carpați și Dunăre a fost fondat de două legiuni: a V-a Macedonica, și cea de Cluj, Gemina. Cam asta este poziția geopolitică pe durată lungă a românilor: la nivel de imperiu, suntem două legiuni. Și în ziua de azi, suntem tot pe-acolo: două legiuni ale imperiului. Cât reușesc aceste legiuni să-și apere drepturile și interesele, e altă discuție”, a spus el la PoveștiR3.
Erată150 de ani de la războiul Războiul de Indepandență
Problema poporului român, la fel ca și a bulgarilor, sârbilor și a grecilor este cultura otomană, influența islamică în ethos. Dincolo de originea nord-italică a refugiaților Imperiului Roman decadent care au găsit o viață suportabilă în comunități mixate cu localnicii daci risipite prin selva nesfârșită de la nord de Dunăre și Carpați, cinci secole de lichelism slugarnic a elitei politico-economice locale și importate au lăsat un model cultural cu”c” mic pe care îl vedem reprodus la literă la @50de ani după războiul de independență. Poporul român este otrăvit iar elita de azi, singura care ar putea iniția vindecarea este bicisnică și la fel de ticăloasă ca cea care a vândut dintotdeauna viitorul țării. Viitorul nu pare să ne rezerve ceva bun, cel puțin nu pe perioadă scurtă sau medie, ba dimpotrivă. Tot ce putem spera e să nu fie mai rău ca la alții.
Domnule Dudu, lichelismul a început cu perioada fanariotă, chiar mai înainte cu vreo 50 de ani. În Muntenia ultimul domnitor cu armată, armată ce număra 40 000 de oameni, a fost Matei Basarab (domnitor foarte iubit de Mihail Eminescu). În Moldova Lăpușneanu și-a darămat cetațile în loc să lupte, iar Vasile Lupu, care nu era roman, siluia soțiile boierilor români. Din pacate boierimea a tradat și a făcut compromisuri cu puterea otomană. Se poate spune că de atunci s-a ținut tot așa și orice încercare de recâștigare a demnității a fost înecată în sânge la propriu ( a se vedea ce au pățit legionarii în perioada interbelică și ulterior). Istorici ca cei de sus să ne lase, atâți câți mai suntem români cunoaștem adevărul și nu ne mai lăsăm prostiți.
Voi, majoritatea istoricilor, nu vreți să știți nimic despre daci. Voi, majoritatea, susțineti teorii tembele ca roitul populației după plecarea legiunilor romane. Nu cumva deranjează domnule istoric faptul că dacilor, tracilor nu le era frică de moarte? Ia gandiți-vă , ar mai fi fost posibilă starea actuală a românilor dacă nu le-ar fi fost frică de moarte? De ce cantați, majoritatea, placa oricărui ocupant acela de a băga frica și umilința în popor. De ce nu spuneți ca Iorga a avut un comportament totalmente execrabil după primul război mondial, practic era alt om decât cel din 1906 și din timpul primului război. Nu aveți nicio idee despre ce stie poporul roman, atât puțin numeros cat a mai rămas.