În ultimii ani asistăm la „ o politică ”europeană” agresivă de excludere a monumentelor identitare românești din centrele orașelor din Ardeal, pe motiv că nu cadrează cu noile concepte arhitectonice futuriste pe bani europeni”, scrie istoricul clujean Ionuț Țene în Napoca News.
El arată că deși Oradea „a devenit campioană la eliminarea însemnelor memoriale românești din centrul orașului” nici „Clujul nu a fost ocolit de politica distrugerilor simbolurilor românești, pe banii europeni aprobați de la Bruxelles, încadrându-se perfect în fenomenul de demantelarea a elementelor urbanistice identitare ale poporului român din Ardeal”.
Reacția lui Ionuț Țene vine după ce presa a semnalat dispariția statuii marelui om de știință român, Emil Racoviță, din fața liceului care-i poartă numele în Cluj Napoca. De-asemenea, tot la Cluj Napoca, monumentul dedicat Școlii Ardelene a fost a dat jos de pe soclu.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Istoria Românilor, de Petre P. Panaitescu, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media
Istoricul clujean afirmă că „fenomenul de distrugere a elementelor urbanistice de for românești din Ardeal va continua cu finanțarea cu fonduri europene”.
„De ce legislația europeană pe fonduri europene a ajuns să aibă preemțiune față de legislația națională, cu încălcare până la urmă a Constituției României? De ce doar simbolurile românești sunt doborâte cu buldozerul în marile orașe din Ardeal? De ce politicul, serviciile secrete și instituțiile culturale nu au prevenit acest fenomen de demantelare a elementului urbanistic național din Transilvania? Cine sunt acești ”khmeri roșii” care distrug simboluri arhitecturale în România și cu aprobarea cui? Asistăm la o ”revoluție culturală” împotriva monumentelor de for românești din Transilvania? Părerea mea că acest fenomen de distrugere a elementelor urbanistice de for românești din Ardeal va continua cu finanțarea cu fonduri euroene. Doar schimbarea legislației în această chestiune și implicarea instituțiilor statului român la toate nivelurile se va reuși stoparea acestui fenomen de diluare identitară și ”mancurtizare” cuturală din Transilvania. Noul „zeu” al urbaniștilor ardeleni au devenit stația electrică de încărcare a mașinilor, băncile ”cool” cu wifi, dalele de piatră, parcarea de biciclete și stația de autobuz electrică. Noii cetățeni europeni din România vor privi la recentele ”zeități” integrate pistei de biciclete, nu la grupul statuar Școala Ardeleană, bustul lui Emil Racoviță sau la statuia lui Mihai Eminescu. La Oradea în urma protestelor opiniei publice, statuia lui Mihai Eminescu a fost eliberată din sicriul de lemn în care a fost ținută ani de zile. Acesta să fie viitorul urbanistic cultural al Uniunii Europene în România? La ce-i ajută pe români să ia bani europeni, ca să-și distrugă simbolurile și elementele de urbanism care-i identifică ca popor autohton și european?”, a scris Ionuț Țene.
Acesta se întreabă cui folosește eliminarea simbolurilor românești din orașele din vestul țării.
„Interesant, și ciudat în același timp, este că în aceste proiecte arhitectonice de modernizare urbanistică pe fonduri europene, monumentele de for care nu aparțin culturii poporului român din Ardeal sunt rămase pe soclu și puse urbanistic în evidență. Ceea ce s-a întâmplat la Cluj-Napoca cu monumentele nu este un fenomen particular izolat, ci, din păcate, integrat în fenomenul general de minimalizare a monumentelor de for românești din Transilvania în noile programe de gândire urbanistică. Asistăm la o politică conceptuală strict materialist-dialectică și limitată, doar ”finanțistă”, fără viziune și golită de substanță, care contribuie la distrugerea identității culturală a românilor ardeleni. Se pune, în urma acestor distrugeri pe fonduri europene a patrimoniului urbanistic românesc din Transilvania, întrebarea evanghelică firească: ”Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?” (Marcu 8:36-37). Să luăm deci aminte și să nu ne mai vindem sufletul nostru în Ardeal, să ne apărăm identitatea noastră și elementele simbolice de popor cu o cultură străveche în Europa. Fără spirit, nu existăm în Europa. Anihilarea unui popor se face prin ștergerea identității culturale și a simbolurilor de for. Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan Budai Deleanu, Mihai Eminescu, Emil Racoviță, Avram Iancu, Iuliu Maniu sau Mihai Viteazul au fost, pe lângă mari români, și mari europeni. Cine-i dorește doborâți la pământ, la propriu, în Transilvania? Cine atentează la spiritualitatea românească din Europa și de ce? Qui prodest?”, a menționat Ionuț Țene.
Reamintim, în context, că procesul menționat de Ionuț Țene a început prin demolarea statuii lui Mihai Viteazul și Oradea și relocarea statuii lui Avram Iancu la Turda.
Între timp, la Târgu Mureș a fost dezvăluită o statuie a lui Iancu de Hunedoara, pe care este scris doar „Iohannes de Hunyad”, fără nicio mențiune în limba română.
Care sunt elementele arhitecturale românești din Oradea?
Orașele alea au fost clădite in timpul austro-ungariei la care s-au adăugat monștrii lui Ceaușescu.
Filip esti un sovin ignorant. Centrul vechi din Oradea a fost reconstruit in stil art nouveau in perioada antebelica pentru ca urma sa devina capitala provinciei Transilvania din cadrul Imperiului. Era mai usor de aparat decat Clujul. Clujul urma sa decada la statutul de oras de provincie, era prea aproape de Romania. In anii 20 Romania Mare a platit vagoane intregi de aur austriecilor pentru a cumpara orasele vechi din Transilvania. Acele lingouri au fost obtinute prin sudoarea taranilor si a negustorilor romani. Deci acele orase ne apartin nu pentru ca le-am fi primit gratis, am muncit pentru ele.
Stilul art nouveau era general in Europa, nu e un stil unguresc. Ungurii nu au nici un specific arhitectonic. Au preluat doar din Occident si au copiat. Pornind de la stilul art nouveau, arhitectul roman Ion Mincu a creat stilul neoromanesc/neobrancovenesc care presupune realizari de mare valoare artistica. E un stil de sinteza originala care implica si influente neobizantine sau medievale moldovenesti, muntenesti. Vezi de exemplu catedrala ortodoxa din Cluj-Napoca care e o capodopera arhitectonica realizata de George Cristinel. Deci in perioada interbelica, la fel ca in cea antebelica, si romanii au construit cladiri de valoare artistica si inginereasca. Sunt destule prin orasele tarii. Blocurile din timpul lui Ceasusescu sunt specificul epocii comuniste, tot E Europei facea blocuri. Si in V Europei e plin de blocuri urate in Gemania, Franta etc. Stilul german Bauhaus a pus bazele stilului de bloc minimalist. Deci uratenia arhitectonica nu e o inventie romaneasca si ceausista. Si in cartierele din Budapesta gasesti blocuri comuniste urate.
Cateva exemple de arhitectura romaneasca din Oradea: Palatul seminarului greco-catolic construit in 1925-28 in stil neoromanesc monumental de arhitectul slovac Anton Sallerbeck; Biserica Sf. Apostol Andrei din cartierul Rogerius, cu un turn de 37 m, construita intre 2000-2007 in stil neobizantin, de arhitectul Dorel Cordos; Biserica Sf. Ioan Iacob Hozevitul (Românul) din cartierul Nufărul, in constructie din 1992, in stil neobizantin, are 57 m, fiind cea mai inalta biserica din Oradea.
ALTE EXEMPLE DE ARHITECTURA DIN SEC. XX: Catedrala ortodoxa din Cluj-Napoca realizata in stil neoromanesc/neobizantin de arhitectii George Cristinel si Constantin Pomponiu, cladirea are 64 m inaltime, e o capodopera arhitectonica, e una dintre cele mai frumoase cladiri din oras; Biserica Sf. Ierarh Nicolae din Cluj-Napoca (Str. Horea) construită în 1932 în doar 3 luni in stil neoromânesc/neobizantin, tot de arhitectul George Cristinel; Catedrala Ortodoxă din Turda Sf. Mihail și Gavriil, construita intre 1926-1935 de arhitectul Ion Traianescu in stil eclectic neo-românesc – brâncovenesc/moldovenesc; Biserica Ortodoxă din Câmpia Turzii construita intre 1943-1951 de arhitectul George Cristinel in stil eclectic – neoromanic (nava), neogotic (turnul), neobizantin (cupola, interiorul) și elemente neo-brâncovenești; Catedrala Ortodoxă Înălțarea Domnului din Târgu Mureș construita intre 1925-1934 de arhitectul Victor Vlad in stil neo-bizantin, pictarea interiorului, în stil bizantin, va fi finalizată în 1986; Catedrala Ortodoxă Sfinții Trei Ierarhi din Bistrița construita intre 1927-1938 de arhitectul Elena Preda in stil neo-bizantin; Catedrala Ortodoxă Sfânta Treime din Alba Iulia construita intre 1921-1922 de arhitectul Victor Ștefănescu in stil neo-bizantin, cladirea are 58 m înălțime (turnul); Catedrala Mitropolitană din Timișoara construita intre 1936-1956 de arhitectul Ion Traianescu in stil de sinteză între neo-bizantin și moldovenesc, are 83,7 m înălțime (90,5 m cu turlă), incap 4500 persoane.
EXEMPLE DE ARHITECTURA MEDIEVALA:
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad (județul Cluj), ctitorită de Ștefan cel Mare, la sfârșitul sec. XV – începutul sec. XVI (pe locul unei vechi sihăstrii din sec. XIV), în stil moldovenesc cu elemente gotice transilvănene. Tradiția și elementele stilistice confirmă construcția la sfârșitul sec. XV, când devine reședință episcopală, ierarhii erau sfințiți la Suceava, dependenți de Mitropolia Moldovei. Doar un mic fragment din pictura veche s-a păstrat. In 1717 a fost distrusă de tătari și refăcută după câteva decenii.
Biserica Sf. Nicolae din Râșnov construită în sec. al XIV-lea (înainte de 1384), din piatră, într-un stil de sinteză cu elemente postbizantine și gotice (contraforturi în retragere, bolți și console) pe un plan simplu cu o singură navă. În vechiul altar se află un grafit cu anul 1384. A fost ridicată cu sprijinul material al domnilor Munteniei Radu I Basarab și Dan I. În anul 1500 a fost parțial distrusă și reconstruită de la nivelul de mijloc al zidurilor, iar interiorul a fost acoperit cu frescă postbizantină. În 1679 biserica a fost extinsă spre vest printr-un pronaos dreptunghiular și un turn, care a fost pictat în interior și exterior în tehnica al secco, posibil de pictori munteni. Fresca veche a fost și ea repictată. După sfințirea bisericii ortodoxe noi în 1886 (ridicată între 1875-79), cea veche intră în paragină. În 1925 a început repararea și recondiționarea ei de colonelul Victor Nanu, comandantul garnizoanei din Râșnov și viitorul primar al Brașovului.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei – sfârșitul sec. XIII/începutul sec. XIV, sinteză între stilul bizantin, gotic timpuriu nord-italian și elemente locale, din piatră brută, pictată și în exterior, frescele realizate la mijlocul sec. XIV. A fost ctitorită de boierul român Ambrozie.
Biserica Sf. Nicolae din Densuș are 18 m înălțime, 30 m lungime, 8 m lățime, naosul e de 6×6 m; nu se știe data construcției, ipotezele variază între sec. VIII și sec XIII, cert e că a fost făcută înainte de 1290, stilul arhitectonic e unic în lume, influențat de romanicul târziu, construită din piatră, din stele funerare (printre care și cea a generalului Longinus Maximus, prietenul împăratului Traian), bucăți de zid, coloane sau pietre cu inscripții romane. Pictura murală a fost realizată de meșterul Ștefan la 1443, o mare parte a ei a fost distrusă de turci și calvini.
Cetatea Colț ctitorită de cneazul român Cândea în 1359 la 3 km de satul Râu de Mori, are plan neregulat, cu un donjon masiv, a fost cea mai puternică cetate cnezială din Transilvania, în prezent se află într-o stare avansată de degradare, necesitând restaurare urgentă.
Biserica ortodoxă Colț cu hramul Duminica tuturor Sfinților construită între 1310-1315, are două elemente deosebite: un turn amplasat peste altar și pictura murală din interior, păstrată fragmentar, a fost restaurată în 1995.
Biserica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu, la marginea orașului Călan din Hunedoara, construită în stil romanic între 1313-1314 (datată după inscripția în slavonă descoperită în altar: ”În anul 1313/1314 am făcut biserica cu ajutorul sfântului Gheorghe și al Maicii Domnului și al tuturor sfinților, întru ajutorul și iertarea păcatelor cneazului Balea și întru ajutorul și mântuirea și iertarea păcatelor popii Naneș și ale lui Teofil zugravul”), pe locul unei biserici de lemn datate între 1130-1140. Pictura murală interioară se păstrează din trei etape succesive (1313-14, 1409 și 1743). Pe zidul exterior, dar și în interior, se observă lespezi romane, luate de la o villa rustica din apropiere.
Mai sunt multe alte exemple care trebuie aratate. Ar fi frumos sa apara in presa suveranista articole si documentare despre realizarile arhitectonice ale romanilor in Transilvania, atat contemporane cat si medievale cu poze si materiale media spectaculos realizate. Ar fi un argument important in lupta de imagine care se duce azi impotriva romanilor care sunt manipulati sa creada ca ei n-au realizat nimic si ca sunt niste barbari care doar au luat de la altii.
Imperiul economic german cu centrul la Frankfurt (ramura estica a Imperiului Globalist cu capitalele pe Wall Street si in Cityul londonez) vrea sa anexeze Ardealul, asa cum a facut cu Croatia. Pentru asta trebuie dezmembrata Romania si anexat doar Ardealul. Vom fi din nou iobagi legati de glie. Croatii au intrat in Schengen in genunchi, vor fi si ei iobagi. Noi n-am intrat in Scengen pt ca bancherii din Frankfurt au dat ordin Olandei si Austriei, care sunt provincii economice ale Imperiului economic german, sa ne blocheze accesul. Orasele din Ardeal trebuie sa arate ca niste orase germane multietnice. Turistii straini trebuie sa se simta ca in Imperiul Habsburgic. Tot ce e romanesc trebuie sa dispara in vederea viitoarei anexari economice totale cand Ardealul va deveni autonom si apoi independent de Romania. Serviciile secrete germane, austriece si unguresti propaga ardelenismul si incurajeaza ura ardelenilor impotriva oltenilor si moldovenilor, care ar fi niste barbari inapoiati. Sunt folositi indivizi ca Sabin Gherman sau Tudor Duica, dar si miscari de extrema stanga cu accente teroriste gen Tinerii maniosi.