Un bărbat a murit zdrobit de un robot în Coreea de Sud. Acesta nu a reușit să-l diferențieze de cutiile cu alimente pe care le manipula, potrivit BBC.
Incidentul a avut loc când bărbatul, un angajat al companiei în vârstă de 40 de ani, inspecta robotul.
Brațul robotic, care l-a încurcat pe bărbat cu o cutie de legume, l-a apucat și i-a împins corpul pe banda transportoare. Capul și corpul i-au fost zdrobite, potrivit agenției de presă sud-coreeane Yonhap. În ciuda faptului că a fost dus la spital, bărbatul s-a stins.
Potrivit Yonhap, robotul era responsabil cu ridicarea cutiilor cu ardei și transferarea lor pe paleți.
Bărbatul verificase funcționarea senzorului robotului înainte de testarea acestuia la uzina de sortare a ardeiului din provincia Gyeongsang de Sud. Deși testarea a fost planificată inițial pe 6 noiembrie, ea a fost amânată pentru data de 8 noiembrie.
Un oficial de la Complexul Agricol de Export Donggoseong, care deține fabrica, a cerut instituirea unui sistem „precis și sigur”.
În martie, un bărbat sud-coreean în vârstă de 50 de ani a suferit răni grave după ce a fost prins de un robot în timp ce lucra la o fabrică de piese auto.
La începutul acestui an, un belgian s-a sinucis după ce a avut o conversație cu un chatbot AI. De asemenea, un robot a încercat să ia legătura cu alte mecanisme AI pentru a detona bombe atomice.
Jurnalistul liber democrat subliniază pentru mase cum ne termină mașinile. Ar vrea (pare-se) să renunțăm la ele ? Că nu pot crede că ar vrea condamnare grea pentru antreprenorul pentru care … lucrează mașinile!
Jurnalistul Democrației lasă la imaginația maselor cum le ajută mașinile: le face treaba mai repede, ca să poată fi (o parte) concediați (fiindcă nu mai are antreprenorul nevoie de ei). Adică așa face un antreprenor care se respectă (pe sine și Democrația de Piață Liberă). Evident că nu îi poate păstra pe toți, fiindcă … ar produce prea mult (lucru care oricum se întâmplă, tipic, într-o economie de piață liberă), deci … face economie de bani, dând afară o parte din ei! Eventual reduce și salariul celor rămași (fiindcă au munca ușurată).
Desigur, un antreprenor care se respectă nu poate să îi țină pe toți în continuare, la un număr mai mic de ore lucrate, cu aceleași salarii (fiindcă … unde ar mai fi câștigul pentru care antreprenorul se spetește și în somn ?). Iar masele neșcolite nu prea au șanse să le facă astfel de contra-propuneri.
Noroc că se mai găsesc unii (precum R.D. Wolff – de care v-am mai spus), care se chinuie din greu să-i școlească. Om trecut pe la Stanford și Harvard (de ambele părți ale „baricadei”), n-a găsit niciun profesor să-i țină un curs de … Marxism când era la doctorat! Ba a avut și o colegă înteresantă acolo, o anume Janet Yellen (o fi fost „Yellena”, la origine ?), care nu s-a încurcat cu Marxismul și a ajuns economist de seamă (la „FED”, cum se alintă ei), în timp ce modestul domn Luppu ține ore neplătite de Marxism pe YT maselor (pensionari fiind) …
Deci d-l Wolff le amintește maselor că prescripția Marxismului pentru automatizare era reducerea numărului de ore de muncă, nu creșterea profitului pe cap de angajat.
Lăsați orice speranță că jurnalistul liber democrat le va aminti maselor ce spunea teoria ante-’89, privitor la rolul automatizării.