vineri, februarie 14, 2025
EDUCAȚIEIncursiune în istoria uniformelor școlare din țara noastră

Incursiune în istoria uniformelor școlare din țara noastră

Dacă în urmă cu peste 100 de ani, uniforma școlară era un motiv de mândrie pentru elevii care o purtau, astăzi ea mai este purtată doar în anumite școli, mai ales în cele din mediul privat.

Dar să începem cu începutul. În țara noastră, uniforma a fost purtată pentru prima dată de elevii din Turnu Severin, undeva prin anul 1897. Câțiva ani mai târziu, Spiru Haret, pe atunci ministru al Învățământului, introduce în școli obligativitatea uniformei.

Uniforma școlară în perioada interbelică

În perioada interbelică, uniforma școlară era un motiv de mândrie pentru școlari. Uniforma confirma apartenența la o comunitate de tineri care învață carte, o categorie respectată de întreaga societate.

Uniforma școlară în comunism

Și în perioada comunismului uniforma era obligatorie. Mai mult, niciun elev nu era primit la școală fără uniformă, număr matricol și, în cazul fetelor, bentițe de prins părul. Băieții aveau costum de haine, de culoare bleumarin, și cămașă albă sau bleu. Uniforma fetelor de școală primară era formată din sorț albastru peste o rochie pepit, iar de la gimnaziu, inclusiv la liceu, era obligatoriu sarafanul albastru sau negru.

Uniforma era obligatorie chiar și pentru preșcolari, copiii mici mergând la grădiniță cu costul de șoim al patriei, adică pantaloni sau fustă albastră, cămașă portocalie și cravată sau fundiță la gât.

În plus, mai exista și uniforma de pionier, alcătuită din cămașă albă, cravata de pionier și fustă cu pliuri sau pantaloni de culoare închisă, după caz.

După ‘89

După Revoluția din ’89, uniforma nu a mai fost obligatorie în școli, considerându-se că reprezintă un act de constrângere. Totuși, ea a mai fost purtată câțiva ani după Revoluție.

În prezent, uniforma școlară nu este obligatorie, elevii purtând la școală cele mai diverse ținute. Școlile private mai păstrează totuși tradiția uniformei, fiind considerată ca un element specific care asigură un sentiment de mândrie școlară.

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

1 COMENTARIU

  1. „Uniforma era obligatorie chiar și pentru preșcolari, copiii mici mergând la grădiniță cu costul de șoim al patriei, adică pantaloni sau fustă albastră, cămașă portocalie și cravată sau fundiță la gât.”

    Pentru d-na jurnalist: era deja 1970 și „șoimii patriei” nu fuseseră încă „descoperiți”.

    În plus, după ’89 s-a vorbit mult mai mult despre „comunism” (după moda presei libere, RFE-RL, VoA etc.), decât înainte de ’89 (când i se zicea „socialism”). Că „socialismul” era teoretizat (pentru cunoscători, mai rari decât eclipsele de soare) drept prima etapă a „comunismului”, asta masele uitau înainte să iasă din școli.

    P.S.

    Umor involuntar la d-na jurnalist:

    „Uniforma școlară în perioada interbelică

    În perioada interbelică, uniforma școlară era un motiv de mândrie pentru școlari. Uniforma confirma apartenența la o comunitate de tineri care învață carte, o categorie respectată de întreaga societate.”

    Păi … DA! Majoritatea membrilor societății nu mergea la școală (dincolo de școala primară – de 4 clase)!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE