marți, noiembrie 12, 2024
ACTUALITATEÎncepe summit-ul BRICS de la Kazan. Va fi întâlnirea mai mult decât...

Începe summit-ul BRICS de la Kazan. Va fi întâlnirea mai mult decât un nou pas pe drumul spre o conflagrație majoră?

O schimbare globală importantă este în curs de desfășurare. Una care își găsește astăzi expresia în orașul rus Kazan, unde blocul BRICS organizează un summit internațional găzduit de presupusul paria global, Vladimir Putin.

De la începutul conflictului din Ucraina, Occidentul a încercat să izoleze Rusia prin sancțiuni și presiuni diplomatice. Cu toate acestea, la Kazan vor fi primiți șefi de stat sau înalți funcționari din 32 de țări, inclusiv cei patru noi membri ai blocului – Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite – precum și numeroase alte țări interesate de aderare, inclusiv Turcia, prima țară NATO care ia în considerare aderarea. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va fi de asemenea prezent.

Evenimentul atestă influența tot mai mare a Sudului global – sau a Majorității globale, cum o numesc rușii – și căutarea de către aceasta a unei alternative la sistemul condus de SUA. Se relatează că aproximativ 40 de națiuni sunt pe lista de așteptare pentru a adera, Arabia Saudită și Indonezia exprimându-și un interes serios, ceea ce ilustrează și mai mult atractivitatea crescândă a acestui „club non-occidental”.

Statutul de membru este seducător pentru acele națiuni care caută alternative la structurile economice și financiare dominate de Occident, care sunt adesea acuzate că pun în pericol dezvoltarea economică, stabilitatea socială și suveranitatea națională a țărilor mai slabe.

Faptul că, spre surprinderea Occidentului, atât de multe țări și-au exprimat interesul de a se alătura BRICS după izbucnirea războiului Rusia-Ucraina este deosebit de revelator pentru abordarea lipsită de ton a Occidentului față de restul lumii. În mod ironic, regimul de sancțiuni al Occidentului – și în special înghețarea a 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale Rusiei, un act fără precedent de război economic – este ceea ce a motivat multe țări să caute alternative la infrastructura financiară occidentală denominată în dolari.

Rusia a fixat blocului un nou obiectiv strategic: de-dolarizarea

Extinderea BRICS, împreună cu interesul din ce în ce mai mare din partea Sudului Global, subliniază schimbarea puterii geopolitice în curs de desfășurare – de la Vest la Rest. Într-adevăr, blocul BRICS exercită deja o influență economică considerabilă.

PIB-ul combinat al grupului, ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPP), reprezintă 35,6% din economia mondială, depășind cota G7 de puțin peste 30%.

În ceea ce privește populația, disparitatea este și mai izbitoare: Țările BRICS găzduiesc 45% din populația lumii, în timp ce G7 reprezintă mai puțin de 10%. Având în vedere că se preconizează că PIB-ul Indiei, Chinei și Rusiei va crește cu aproximativ 4% în acest an, în comparație cu 2% pentru economiile occidentale, și cu alte țări care urmează să se alăture, BRICS are vântul istoriei în pânzele sale. Nu este de mirare că acest summit este descris drept un „Bretton Woods pentru Sudul global”.

Cu toate acestea, țările occidentale au respins adesea relevanța instituțională a BRICS, arătând că blocul nu este decât o asociere liberă de țări cu interese economice și geopolitice adesea divergente. În plus, acesta nu a reușit să ofere o alternativă concretă la sistemele occidentale.

Deși este adevărat că BRICS au privilegiat cooperarea economică și reciprocă în materie de infrastructură, precum și conceptul mai larg de „conectivitate”, în detrimentul unei structuri de guvernanță formalizate, acest lucru ar putea fi pe cale să se schimbe.

Rusia a jucat un rol determinant în evoluția BRICS, având un rol esențial în formarea inițială a grupului, găzduirea primului său summit, admiterea Africii de Sud și eforturile ulterioare de extindere. Poziționată ca mediator între China și India, Rusia a reușit să mențină un rol-cheie în cadrul organizației, ceea ce o face un actor vital în orice salt instituțional înainte.
Acum, Rusia a stabilit un nou obiectiv strategic pentru bloc: de-dolarizarea.

Sancțiunile împotriva Rusiei și înghețarea activelor sale de către puterile occidentale au evidențiat nevoia de independență financiară, făcând din agenda de de-dolarizare nu doar o aspirație, ci și o necesitate – nu doar pentru Rusia, ci și pentru alte țări.

Principalul răspuns dat până în prezent de restul țărilor BRICS a fost să își reglementeze din ce în ce mai mult comerțul internațional în monedele naționale, mai degrabă decât în dolari, cu rezultate remarcabile: volumul comerțului reglementat în monedele țărilor membre l-a depășit deja pe cel al tranzacțiilor în dolari.

Cu toate acestea, în afară de crearea Noii Bănci de Dezvoltare (NDB), care funcționează ca o alternativă la instituțiile financiare occidentale precum FMI și Banca Mondială, s-au făcut puține până acum în ceea ce privește crearea unei alternative valide la infrastructura financiar-monetară internațională occidentală – un nou Bretton Woods, ca să spunem așa.

Ar putea marca Kazan începutul unei noi ere în această privință? Până în prezent, detaliile au fost rare, dar în ultimele luni au apărut speculații cu privire la planul Brics de a lansa, posibil în timpul summitului, un nou ecosistem monetar global complet.

Acesta ar include o „monedă BRICS” – o unitate de cont utilizată pentru decontarea tranzacțiilor internaționale și gestionarea problemelor legate de balanța de plăți, care nu trebuie confundată cu o monedă supranațională reală à la euro – precum și un sistem de plăți internaționale inovator bazat pe blockchain, menit să ofere o alternativă la sistemele financiare globale existente, precum Swift, și la infrastructura financiară bazată pe dolar. Sistemul ar utiliza tehnologia blockchain pentru a permite efectuarea de tranzacții de plată sigure, transparente și imuabile între țările membre BRICS. Natura descentralizată a Blockchain ar elimina necesitatea unui intermediar central, făcând plățile transfrontaliere mai eficiente și mai puțin susceptibile la cenzură sau interferențe din partea unor entități externe.

Sistemul de plăți propus nu numai că ar sprijini agenda de de-dolarizare, dar ar oferi și o plasă de siguranță financiară extrem de necesară pentru țările care se confruntă cu sancțiuni occidentale.

Dacă va avea succes, această inițiativă ar putea deveni piatra de temelie a unei noi ordini financiare globale descentralizate, care se bazează pe tehnologiile digitale pentru a contesta dominația dolarului. După cum explică Oleg Barabanov, director de programe al Clubului de discuții Valdai, un grup de reflecție cu sediul la Moscova, acesta „ar putea fi primul pas către o consolidare reală a de-dolarizării în cadrul BRICS și al lumii non-occidentale în general”. În același timp, țările „vor păstra controlul suveran deplin asupra monedelor tradiționale ale țărilor BRICS”.

Desigur, acest program prezintă atât provocări politice, cât și tehnice. Este important de remarcat faptul că nu toate statele membre sunt pe aceeași pagină în această privință. În timp ce Rusia și China doresc (de asemenea) să utilizeze BRICS ca un mijloc de a contesta dominația globală a SUA – de unde și insistența Rusiei asupra necesității ca noul sistem de plăți să fie complet decuplat de dolar – nu toți membrii sunt de acord cu această abordare adversă.

Țări precum India, Arabia Saudită sau Turcia sunt probabil mai interesate de rearanjarea locurilor la masa globală decât de construirea unei noi săli de mese. Dar, într-o perioadă de rivalitate crescândă între blocurile de putere – și pe măsură ce Occidentul tinde din ce în ce mai mult spre o mentalitate de sumă zero de genul „ori ești cu noi, ori împotriva noastră” – cât timp vor mai putea ține un picior în ambii pantofi?

Summitul BRICS din 2024 de la Kazan nu putea veni într-un moment mai important pentru geopolitica și economia mondială. Cu o pondere economică și demografică semnificativă, BRICS are potențialul de a remodela guvernanța globală, în special dacă reușește să creeze o arhitectură financiară globală alternativă.

Provocările rămân, după cum s-a menționat, în special în ceea ce privește gestionarea structurii non-ierarhice a grupului și acomodarea diferitelor poziții ale membrilor existenți și aspiranți, dar summitul de la Kazan ar putea foarte bine să pună bazele unei noi ere în relațiile economice globale.

Cum ar trebui să reacționeze Occidentul la aceste schimbări importante? Având în vedere că nu poate face prea multe pentru a opri trecerea ineluctabilă spre multipolaritate, amenințarea țărilor care se îndepărtează de dolar, așa cum a făcut recent Trump , nu va avea decât efectul opus; într-adevăr, țările occidentale, în special cele din Europa, plătesc deja un preț ridicat pentru decuplarea Vest-Rest. Acestea ar putea alege, în schimb, să se angajeze cu restul lumii pe picior de egalitate, știind că o cotă mai mică din PIB-ul global nu înseamnă neapărat un nivel de trai mai scăzut – o lecție pe care americanii ar putea-o învăța de la multe țări europene.

Dar confruntarea geopolitică actuală nu se rezumă doar la economie. Este vorba despre sfârșitul a cinci secole de dominație globală occidentală. Și dacă ne luăm după istorie, știm că puterile stabilite rareori, dacă nu chiar niciodată, se acomodează cu ascensiunea altor puteri.

Nu este de mirare, așadar, că ciocnirile globale actuale sunt din ce în ce mai mult încadrate în termeni civilizaționali. În timp ce Rusia, Iranul și China se reunesc la Kazan pentru a-și prezenta noua ordine mondială, este foarte posibil ca, în loc să prefigureze o nouă eră, reuniunea să fie amintită ca fiind doar un alt pas pe drumul spre conflagrație – un lucru care, fără îndoială, se desfășoară deja pe frontul estic european la fel de mult ca în Orientul Mijlociu.

Thomas Fazi pentru Unherd

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE