O analiză a execuţiei bugetare la cinci luni, reiese că deficitul bugetar este mai mare în primul rând din cauza depăşirii cheltuielilor, dar şi pentru că nu s-au realizat veniturile. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 15%, faţă de 5%, cât era planificarea, iar subvenţiile cresc cu 84%, în loc să scadă cu 26%, cât era prevăzut în buget, arată o analiză realizată de Ziarul Financiar.
Derapajul de la cheltuieli este de 17 mld. lei faţă de programarea iniţială, arată analiza execuţiei bugetare la cinci luni din an, prin comparaţie cu bugetarea de la început de an. Practic, dacă s-ar fi cheltuit în parametri, creşterea deficitului bugetar faţă de cel asumat ar fi fost minoră, cu doar 7 mld. lei, adică nivelul nerealizării veniturilor.
Cu toate acestea, discuţiile din ultima vreme referitoare la aducerea bugetului pe linia de plutire se referă numai la majorări de taxe, pentru creşterea veniturilor. Datele publice arată însă că, dacă s-ar corecta derapajul de la cheltuieli şi s-ar aduce în programările de la început de an, iar veniturile ar continua tendinţa din primele cinci luni, atunci ar rămâne de acoperit circa 17 mld. lei la final de 2023 (1% din PIB), pentru a rămâne în ţinta de deficit de 4,4% din PIB.
Veniturile bugetului statului erau programate să crească cu 14% în 2023. La cinci luni din an, însă, creşterea este de numai 10%. În aceeaşi vreme, cheltuielile ar fi trebuit să crească cu numai 10% pe tot anul 2023, dar, în perioada amintită, au crescut cu 17%, în condiţiile în care cele mai multe cheltuieli se lasă pe final de an. În consecinţă, deficitul bugetar la cinci luni din an deja a ajuns la 2,3% din PIB la cinci luni din an şi, dacă se continuă tendinţa, trece peste deficitul bugetar de anul trecut de 5,7% din PIB, în loc să scadă.
Cred ca o mare suma de bani a fost alocata pensilor speciale.