News In Memoriam prof.dr. Ovidiu Alexandru Băjenaru: Respectarea normelor unor credințe religioase diferențiază...

In Memoriam prof.dr. Ovidiu Alexandru Băjenaru: Respectarea normelor unor credințe religioase diferențiază creierele oamenilor

Tot mai multe cercetări din domeniul neuro­științelor au ajuns la concluzia că practicarea credinței schimbă elemente importante la nivelul creierului.

Contemplarea intensă și îndelungată a lui Dumnezeu și a altor valori spirituale pare să schimbe permanent structura acelor părți din creier care ne controlează stările de spirit, dau naștere noțiunilor de conștiință a sinelui și ne modelează per­­cepțiile senzoriale ale lumii.

Această ipoteză a fost demonstrată de regretatul medic neurolog, profesor și academician Ovidiu Alexandru Băjenaru la începutul acestui an, la Radio Trinitas. Fragmente din interviu sunt prezentate de Ziarul Lumina.

Ce se întâmplă în creier când practicăm virtuțile creștine, sănătoase, cum ar fi empatia, generozitatea sau dragostea? Cum modifică acestea creierul?

„Aici, neuroimagistica și studiile clinice, pe care trebuie să le facem cu bună-credință, nu cu rea-credință, pentru că altfel ne facem că nu vedem ceea ce observăm, au demonstrat fără doar și poate, și sunt studii din ce în ce mai multe apărute în ultimii 15-20 de ani, că respectarea normelor unor credințe religioase în general, credințe religioase care se caracterizează prin niște repere între bine și rău, diferențiază creierele oamenilor. Persoanele credincioase, și s-a văzut în mod particular la creștinism, dar unele aspecte s-au văzut și la alte religii, la budhism de exemplu, determină o mai bună organizare a funcționalității și a relațiilor dintre aceste circuite neuronale despre care vă spuneam. Și există niște studii recente formidabile, făcute în centre mari de cercetare din lume, de la cele mai mari uni­versități din SUA, Europa sau China, foarte puternice în cercetarea din neuroștiințe, studii care arată destul de clar că la oamenii care au o credință religioasă constantă, adică trăită, nu doar declarată, există o dominanță a acelor zone din creierul nostru unde se găsesc nodurile de rețea care sunt legate prin corelație clinică cu etica binelui, cu altruismul și mai puțin cu egoismul și cu răul.

Practicarea virtuților creștine în mod particular, poate că și la alte religii, dar pe cele creștine le știu mai bine eu, practicarea rugăciunii, practicarea unei meditații în sensul binelui s-au putut corela cu aceste modificări foarte interesante legate în mod deosebit de ceea ce numim creier social.

Creierul social se referă la totalitatea rețelelor neuronale în creierul nostru, legate de un domeniu cognitiv fundamental, care se numește cogniție socială. Și una dintre particularitățile sau funcțiile creierului social este empatia, pentru care s-au putut identifica zone particulare din creier ce intervin în modularea și în funcționarea empatiei. Altele sunt cele legate de funcțio­nalitatea socială, deci, capacitatea noastră de a interrelaționa cu semenii, de a anticipa ce se întâmplă. Empatia aceasta este diferită, de aceea o și definim separat. Sigur că interferează și cu funcțio­nalitatea socială, dar empatia este capacitatea noastră socială nu numai de a recunoaște printr-o comunicare nonverbală a trăirilor semenului nostru cu care intrăm în contact – că e trist, că e vesel, că îl preocupă ceva -, ci și, în momentul în care sesizăm, mai ales că este într-o condiție precară de suferință, să avem și o apropiere față de el și să simțim nevoia măcar psihologic de a veni în ajutorul lui. Asta este empatia. Este o componentă a cogniției sociale și începem să avem din ce în ce mai multe cunoștințe despre ce anume părți din creier sunt implicate în mod deosebit în aceste funcții ale creierului social”, a explicat prof.dr. Ovidiu Alexandru Băjenaru.

Ovidiu Alexandru Băjenaru a trecut la Domnul joi, 3 septembrie 2020.

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul globalist și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume cauze conservatoare și/sau naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă dorești să ai ce citi în continuare, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Campania R3Media a strâns 4.000 de lei din cei 17.561 lei...

Dragi prieteni ai R3Media, sunteți extraordinari! Campania de donații pentru luna septembrie s-a încheiat ieri cu un bilanț care mi-a depășit așteptările: din necesarul de...

Cele mai citite

Articole relaționate