România a împrumutat, vineri, 16 februarie, de pe piețele financiare 4 miliarde de euro, 2 miliarde de euro prin vânzarea de titluri obișnuite pe 7 ani și alte 2 miliarde de euro prin vânzarea de obligațiuni verzi pe 12 ani, informează Profit.
Obligațiunile verzi sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice, împrumutul cu acest tip de obligațiuni fiind primul pentru statul român.
Cu fonduri atrase prin vânzarea de obligațiuni verzi, Guvernul va asigura finanțare pentru proiecte precum dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în București și Cluj-Napoca, servicii feroviare integral electrice în principalele zone urbane din România, creșterea eficienței energetice a fondului de clădiri și înființarea de noi zone de păduri urbane, a declarat anterior ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Este a doua ieșire pe extern pentru statul român în acest an, după cea din ianuarie, când statul a tras 4 miliarde de dolari.
Obligațiunile pe 12 ani au un cost al împrumutului de MS (rata midswap) + 300 puncte de bază, față de MS +345 puncte în deschidere, iar cele pe 7 ani de MS + 270 puncte, comparativ cu MS + 305 puncte în deschidere, potrivit Bloomberg, citat de Profit.
Guvernul a împrumutat și în 2023 o sumă record, de 203 miliarde de lei. Necesarul de finanțare pentru 2023 a fost anunțat inițial la 160 miliarde de lei, nivel aferent unui deficit de 4,4% din PIB, după care, în contextul majorării estimării de deficit bugetar, a fost crescut succesiv la 180 de miliarde de lei, la 200 de miliarde de lei, iar în final la 205 miliarde de lei (la mijlocul lunii decembrie).
În anul 2024 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 181 miliarde lei, excluzând instrumentele de cash management. Volumul împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele interne și externe este estimat la un nivel similar necesarului brut de finantare, de aproximativ 181 miliarde lei, cu circa 10,8% mai puțin față de volumele atrase în 2023 (203 miliarde lei)
2 oct. 2021 · Cosmin Prelipceanu și-a cerut scuze după afirmația „să-i scăpăm pe copii de părinţii lor” · A primit amenințări cu moartea
(parintii care nu-i vor vaccinati)
-uite d-aia copiii “trebuie scapati”:
cineva TREBUIE sa plateasca datoria externa,
cineva presupunem ca trebuie să pună odată si odată “osu’ la treabă”….
(“datoria” e deja undeva la 180 de miliarde euro,
greu de calculat dar vine cel putin la 9’000 de euro pe capu….oricui)
🙂
N-are Democrația să ne plătească (pentru muncă) atâta bănet … nici să vrea! Nici măcar „job”-urile nu le are.
toti guvernează pe principiul DUPĂ NOI, POTOPUL.
Cand o să intrăm in faliment de țară (deja avem 170 de miliarde datorii, deci peste 50% din PIB) o să vină FMI, BCE, UE să ne pună executare silită: o să ia gazul, pădurile, firmele rămase (Hidroelectrica, CEC, Romgaz), CFR etc și o să pună BIR pe PROPRIETATE să plătim toți sume uriașe c ă poată replăti datoria
tineți minte că doar dobânzile la datoria actuală sunt de vreo 5 miliarde pe an, adică cam cat bugetul educației…. Vor crește.
România e sclava sistemului mondial de cămătărie
Și dvs. … Brutus! Nu întrebați de-om fi noi unici și irepetabili ? Să nu mai fie oare și alții ?
Oricum, îmi păreți că distingeți Democrația.
Guvernele Citu, Ciuca si Ciolacu in afara de imprumuturi nu au realizat nimic.
„Cu fonduri atrase prin vânzarea […]”,
„Este a doua ieșire pe extern pentru statul român […]”, (mai poate „ieși” și prin altă parte ?)
„[…] când statul a tras 4 miliarde de dolari.”
Ce limbaj erudit de piață, doamnă!
S-ar zice că statul, neavând venituri proprii (în nicio democrație respectabilă), produce permanent … PIERDERI ȚĂRII, împrumutându-se (cu dobândă pozitivă). Creditorii sunt mereu niște inși care nu se rușinează să aibă „venituri proprii” (din munca altora – ei fiind proprietari!).