Ce împăcare la nivel de popoare mai organică și mai bine primită să fie decât cea la nivel uman, cultural, spiritual? Deloc forțată de politici pătimașe ori de tendințe vremelnice.
Nu avem nevoie de globalizare, ci de împăcare, de altruism și liniște.
În 1827, românul Petrache Poenaru inventează stiloul, ca mai apoi, peste mai bine de un secol, în 1938, maghiarul László Bíró să patenteze pixul. Tocmai din pricina unui stilou ce-i păta scrierile jurnalistice…
George Enescu scria, în 1936, pentru revista „Neamul Românesc”:
„Folclorul nostru poate fi utilizat și de un compozitor care nu e din sângele nostru. Beethoven, de exemplu, a fost german și totuși, cele trei quartete celebre le-a compus pe motive rusești. A fost un internațional, a râvnit ca prin muzică să înfrățească popoarele și, dacă n-a reușit, totuși simfoniile lui sunt gustate pe tot globul.”
Și Béla Bartók, compozitorul maghiar născut în Banat, scria muzică clasică cu motive românești:
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Să nu trăim în minciună. Un manual pentru disidenții creștini, de Rod Dreher, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Firescul, naturalețea, culturile, arta, credințele, cutumele și tabieturile populare specifice fiecărei „odăi naționale” sunt valori, entități ce ne apropie și ne unesc la nivel spiritual, uman, în maniera potrivită, aleasă cu discernământ, lipsită de alte soiuri de interese.
Uniformizarea și anihilarea forțată a unor piloni ai civilizației ce nu s-au lăsat nicicând perimați nu va duce decât la declin. De aceea, globalizarea nu-și are locul între valori și instituții fundamentale, precum:
Credința, Familia, Națiunea, Cultura, Frumosul, Naturalețea, Voioșia… Întrucât, firește, globalizarea nu ne mai vorbește acum doar despre geopolitică.
Să ne bucurăm de fiecare „lucrușor” din cotidianul ori banalizat, ori purtat în teribilisme. Fiecare izbândă ce ne clădește, câte puțin – prepararea cu tact și pe îndelete a unei cafele cu caimac ori tragedia unei umbrele pierdute la apogeul ploii…
Doar o mica observatie, Béla Bartók, compozitorul maghiar, nu doar a compus inspirat din folclorul romanesc. El a umblat cativa ani prin satele din Romania, culegand piese folclorice romanesti, de care era foarte astras. Piesele culese de el au fost grupate in cateva volume.
Tot ungurii au un dictionar etimologic editat in trecut in care spun clar ca aproximativ 2300 de cuvinte din limba lor provin din limba romana.