Gheorghe Coroi a fost o legendă vie a României interbelice. S-a născut în anul 1911, la Durnești, Botoșani, iar, după cele mai multe surse, haiducul-gangster a murit în anul 1979, la București. Opinia unora este că a fost doar un tâlhar și criminal român din perioada interbelică, care a ajuns mai apoi un mare securist. Opinia altora este că, de fapt, el a fost un haiduc darnic cu cei săraci, asta deoarece, în percepția țăranilor din zonă și nu numai, el chiar lua de la bogat și dădea la sărac.
Însă, presa interbelică îl prezenta doar ca pe un bandit asemănător gangsterilor occidentali. Interesant este și faptul că, haiducul modern a fost protejatul profesorului Alexandru C. Cuza, președintele partidului naționalist Liga Apărării Național-Creștine.
Ultimul haiduc din România interbelică numit Gheorghe Coroi era fiu de țăran și muncea cu ziua pe pământul boierului local. Unele surse atestă faptul că, el a fost batjocorit de către boier și că de aceea a luat calea haiduciei. S-a căsătorit cu o femeie pe nume Hareta. Aspectul acesta este relevant deoarece, jandarmului comunal „îi fugeau ochii” și lui după ea, așa că, într-o zi, jandarmul „se luă de ea”, profitând de faptul că, Coroi era plecat la ogor. Când s-a întors, Coroi a aflat drama, s-a dus la post și i-a bătut (jandarmii au avut nevoie de 2 săptămâni de spitalizare) pe cei implicați. A fost arestat și condamnat.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Istoria Românilor, de Petre P. Panaitescu, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media
În închisoare a intrat în legătură cu diverse personaje certate cu orânduirea acelor vremuri. La întoarcerea lui, el s-a oprit în codrul Gurandei ca să-și întâlnească prieteni din ocnă. Aceștia formau o bandă de hoți printre care erau și vestiții Mazăre și Căsăndrel (mai multe detalii interesante aici), spaima codrilor Moldovei. Mai apoi, Coroi s-a întors acasă, unde Hareta i-a povestit toate mizeriile suferite de ea din cauza jandarmilor, în tot acest timp. Coroi s-a ascuns câteva zile, ca mai apoi, într-o noapte, să intre din nou în postul de jandarmi. Coroi i-a bătut pe jandarmi, i-a legat fedeleș și le-a luat toate armele și muniția. A fugit apoi în codru, la vechile lui cunoștințe.
În scurt timp a devenit căpetenia lor, interzicându-le să jefuiască oamenii săraci la drumul mare. Aduce sub comanda lui un alt hoț faimos din Transilvania numit Ungureanu, omul care avea să devină „mâna lui dreaptă”. În scurt timp, haiducii devin cea mai temuta bandă din România. Jafuri comise inteligent, fără să se tragă nici un foc de armă, diversiuni făcute forțelor de ordine și inducerea lor în eroare erau punctele forte ale acestor haiduci. Țintele preferate erau boierii, notarii, avocații și negustorii evrei.
În fond și per total, Coroi era foarte căutat de autorități și foarte iubit de către cei săraci, astfel că, haiducul trăia între două extreme, cea a urii și cea a iubirii. Nu puține au fost cazurile când a dat bani văduvelor, copiilor orfani și țăranilor fără pământ. Aceștia au venit apoi ca martori la procesul lui, care a avut loc la Bacău, între anii 1935-1936. În iarna anului 1933, jandarmii îi întind o cursă, organizând o ambuscadă la marginea pădurii Guranda, unde sunt uciși Mazăre și Căsăndrel. Și astăzi există un mic monument în zonă. Coroi beneficiază și de ajutorul puternicului Dan Alexandrescu, boierul Gurandei, un om care simpatiza atitudinea lui Coroi. Adeseori îi împrumuta chiar și mașina personală. Pe acest om, Coroi nu l-a atacat niciodată. Haiducul este prins la marginea Botoșaniului și deținut la închisoarea din oraș. Celula în care stă închis este „Camera de fier”, unde a stat și Pantelimon, un alt haiduc din Balta Brăilei, cu mult timp înaintea lui. Coroi reușește să îl convingă pe cel care îl păzea și fug împreună în pădurea Mihălășeni. Santinela se împușcă 2 zile mai târziu, dându-și seama de ceea ce a făcut.
Haiducul este prins din nou un an mai târziu în casa Ilenei lui Dodoi, amanta lui din Sulița. Se pare că, de fapt, aceasta este cea care l-a trădat. Are loc un schimb de focuri cu jandarmii. Se predă cu o singură condiție, să vină avocatul său Mărgineanu, lucru care se și întâmplă. La proces este apărat tot de către acesta, nu este acuzat de omor și i se dau doar 6 ani. Salvarea lui a fost reprezentată de mărturiile favorabile ale miilor de martori veniți din toate colțurile Moldovei pentru a-l susține. Nu se știe cu siguranță ce a făcut după ce a ieșit din închisoare. Se zvonește că a fost făcut ofițer de securitate de către comuniști și a ajuns general, comandând școala de ofițeri de la Băneasa. Ar fi murit în anul 1979 la București. Avea alți 2 copii de la a doua sa nevastă. Hareta s-a căsătorit cu Jijie, un om din Guranda, unde a locuit până la moarte. Copiii avuți din căsătoria cu Coroi au murit de mici. Bătrânii comunei povestesc faptul că, prin anul 1975 a venit la Durnești, la primărie, o Volgă neagră (mașină specifică a Securității) din care a coborât Coroi. El a vorbit cu primarul câteva minute iar mai apoi a plecat să-și vadă fratele ce locuia 2 case mai la vale. Locuitorii din zonă îl pomenesc și astăzi, face parte din folclorul local. Interesantă este și denumirea, deoarece coroi este și numele dat mai multor specii de păsări răpitoare mici, în special șoimului.
Videoclip de folos:
Am citit cândva, intr-o carte, ca și Coroiu și Terente au coaele puse în formol la IML. Asa o fi?
Dle T.M., sunteți un om interesant – bag până și eu de seamă …
Se pare că alții (TVR) știu deja ce-a „lucrat” Coroiu „în vremea de tristă amintire”:
https://www.youtube.com/watch?v=SncguG7047M
Mai văd și că ar fi un al doilea episod, legat de cel postat de dvs.:
https://www.youtube.com/watch?v=oIW4msyt5SE
Mi-ați dat de gândit: știu pe unul solid bine (halterofil, așa ceva), poreclit „Senioru’”, care tot așa, iubea de moarte poporu’ din care se trăgea, dar nu s-a coborât până la a se lăsa … înălțat de … comuniști!
Om cu principii. Oare de ce ? Îi mergea mintea mai bine ? Avea … „claritate morală” ?
Că altfel mă pregătisem să întreb: „cum de-o fi scăpat acest Coroiu de temnițele comuniste ?!” …
M-am grăbit degeaba: celălalt video nu mai știe sigur dacă Secu’ îl cooptase pe terranul Coroi. D-l istoric T.M. n-are pile la CNSAS, să lămurească problema.
Ce treabă avea Coroi să ajute terranii ? N-o duceau bine în cea mai bună dintre lumile posibile supușii majestăților lor ? Nu fuseseră împroprietăriți pe la 1921, după Marele Război („un război pentru încheierea tuturor războaielor”, l-a numit Democrația!) – și după „ajutorul” dat Ungariei la 1919 ?!
Rebreanu ce treabă o fi avut să scrie despre setea terranilor pentru pământ (și pentru socializare – ba prin poienile lui Iocan, ba pe la taverna satului …) ?
Filmul „Moromeții” al lui …, cu celebrul VR, o fi fost propagandă (scurt înainte de ’89) ?
https://www.youtube.com/watch?v=NHaNm-Acmx8
https://www.youtube.com/watch?v=02ivJXJM3D4
Un potop de țipete și înjurături să fi fost viața terranilor interbelici, trăitori în cea mai bună dintre lumile posibile ? M. Preda n-a fost chiar … clar.
Și nici T.M.
apologia crimei!
apropos:
-ce prenume avea maestru Coroiu?
ion cristoiu-ilie coroiu,
merge)