Președintele AUR, George Simion, spune că nu s-a dus la întâlnirea convocată de europarlamentarul Diana Șoșoacă (SOS România) pentru că nu putea merge „la o întâlnire în care nu erau stabilite regulile discuției ci doar ultimatumuri de genul asumării ieșirii din NATO sau UE, era echivalentul cu scoaterea mea din jocul politic și făcea un cadou nemeritat PSD-ului pentru turul 2.”
Într-un articol publicat pe blogul său, George Simion, afirmă că nu se va duce nici la Poiana Brașov, acolo unde l-a invitat, din nou, Diana Șoșoacă.
Candidatul la președinție i-a răspuns, astfel, ziaristului Sorin Roșca Stănescu care i-a solicitat să se vadă cu toți reprezentanții „mișcării suveraniste”.
Iată ce a scris Simion:
„“Nașule”, ultima oară când mi-ai adresat un apel, venit tot din aceeași zonă, mă condiționai să îmi anunț candidatura la alegerile prezidențiale în luna aprilie. Nu îmi plac somațiile, nu îmi plac condiționările și în timp mi s-a adeverit că am dreptate. Aș fi fost împins să mă sinucid politic și nu cred că oamenii care mă împingeau erau chiar așa proști să creadă că îmi fac un bine.
Sunt candidatul care intră în turul 2 al alegerilor prezidențiale: o arată toate datele caselor de sondare a opiniei publice, avem infrastructura politică teritorială necesară să ducem o asemenea bătălie și avem deja o campanie electorală în curs care merge conform planului.
În aceste condiții îmi e greu să cred că votul suveranist, oricât de fragmentat va încerca să fie el prin implicarea PNL, nu vine natural către mine în turul 2. Vor fi mulți iepuri, dar lumea are natural un simț de a-i depista și de a-i amenda corespunzător.
Am trecut cu vederea în anii aceștia fel de fel de încercări de a ne distruge: ba încercări de a destabiliza conducerea AUR (rămasă de neclintit), ba mici șantaje având ca miză banii de pe subvenție, ba forțarea mâinii pentru locuri la europarlamentare. Chiar dacă am 37 de ani și fără experiență politică, sunt orice numai prost nu.
Să ajung, chiar și dacă aș fi putut, la o întâlnire în care nu erau stabilite regulile discuției ci doar ultimatumuri de genul asumării ieșirii din NATO sau UE, era echivalentul cu scoaterea mea din jocul politic și făcea un cadou nemeritat PSD-ului pentru turul 2. Ca dovadă, colegele mele NU au fost primite la respectiva discuție, au fost amenințate cu poliția și au fost porcăite în stilul în care ne-am obișnuit: “Sunt evreice!”.
Tu o cunoști pe Ioana și cred că și pe Georgiana și Gianina. Sunt românce, sunt mame, și nu meritau un asemenea tratament, inclusiv din partea lui Cozmin care se erija într-un arbitru nesolicitat într-un joc (dialog) fără reguli. Mai știu că nu îți place antisemitismul, mai ales acesta gratuit, făcut special doar să ne ducă în zona cu adevărat de mlaștină politică.
La fel, eu nu cred că o invitație la Poiana Brașov, la Școala de vară SOS, unde e invitat ambasadorul Rusiei, ar face bine proiectului politic pe care noi l-am crescut cu atâta muncă și alții vor să îl confiște sau să îl ducă în derizoriu.
Pe 27 și 28 august vom avea consultări REALE cu mai multe organizații, partide și personalități din zona politică patriotică. Cum este civilizat, cadrul discuției se stabilește în prealabil, prin acordul părților. Evenimentul va avea loc la Parlamentul României, nu printre chelneri.
Sunteți bineveniți și tu și Cozmin cu care înțeleg că faceți încă presă și comentariu politic și nu aveți un vehicul politic. Altfel ar trebui să concurați în niște alegeri și să vă identificați cu un scor electoral, singurul care poate da măsura unor pretenții de tipul unor locuri eligibile în viitorul Parlament.
Până la urmă, apele trebuie separate. Dacă refuzați să mă susțineți în turul 1, o să vă aștept, cu prietenie, să mă votați în turul 2, necondiționat.
Departe de mine gândul de a mă erija în candidatul perfect la Prezidențiale și tu știi că am făcut demersuri nenumărate pentru niște personalități care într-adevăr ar fi putut să ne reprezinte cu mult mai mare pricepere și valoare în funcția de Președinte al României.
Acum, dacă voi sunteți cei care doreau să îmi anunț candidatura încă din luna aprilie, ce pot să mai zic?
Facă-se voia Domnului!”