miercuri, noiembrie 13, 2024
ACTUALITATEEscrocheria testelor standardizate

Escrocheria testelor standardizate

În ultimii ani, am tot auzit oameni plângându-se că doctorii nu mai fac medicină. Fac analize, diverse ecografii și teste, dar adesea nu par să-și dea seama ce are un pacient, în cazul în care acesta scapă parametrilor de diagnoză.

Un lucru asemănător se întâmplă și în sistemul de educație. Politicienii, profesorii și alți experți – medicii din educație, ca să spunem așa – se agită pentru a încerca să-și dea seama de ce copiii noștri au rezultate execrabile în școală, folosindu-se de testul XYZ sau de informații agregate care le urmăresc evoluția. La fel ca și în cazul doctorilor, un accent prea mare pe teste și analize pierde adesea problema centrală din sistemul de educație: școlarizarea de masă e o mare șarlatanie care adesea îi afectează pe copii, mai degrabă decât să-i ajute.

Un exemplu recent îl oferă specialistul în educație Michael J. Petrilli printr-o propunere de reformă. Cel mai probabil bine intenționat, Petrilli sugerează ca Statele Unite să înceapă teste standardizate pentru copii de la grădiniță în loc de clasa a patru, așa cum stau lucrurile acum. Deși se grăbește să ne asigure că astfel de teste nu vor fi genul monoton de test grilă, el oferă câteva argumente pentru această propunere.

În primul rând, a testa copiii în clasa a patra e prea târziu, lăsându-ne needificați asupra a ceea ce se petrece în primii ani de școală.

În al doilea rând, el consideră că tehnologia e mult mai viabilă acum și, drept urmare, putem să facem teste simple pe Ipaduri și alte instrumente în timp ce copiii se joacă pe ecrane.

În al treilea rând, primele clase sunt cele mai importante pentru dezvoltarea unui copil iar testarea le dă educatorilor șansa de a le oferi o  bază mai bună copiilor și, în același timp, să vadă de ce atât de mulți copii își pierd capacitățile mai târziu.

S-ar putea să fie și ceva adevăr în aceste argumente, dar ele ridică probleme suplimentare. Pentru început, de ce ar trebui să știe guvernul ce se întâmplă cu un copil la o vârstă atât de fragedă? Presupoziție este aceea că școlile publice, nu părinții, sunt responsabili de dezvoltarea și educarea copiilor, ceea ce nu e cazul încă.

În plus, ideea că tehnologia reprezintă un mare ajutor pentru a face aceste teste pare suspectă. Nu e niciun secret în faptul că a-i ține pe copii departe de ecrane îi face mai inteligenți și mai creativi. Dacă așa stau lucrurile, de ce am vrea să-i încurajăm pe copilași să stea pe ecrane, doar ca să aflăm ce le obstrucționează dezvoltarea academică?

În fine, da, e adevărat că anii de început sunt importanți, dar dacă sunt atât de importanți, de ce îi îngrămădim pe copii în școală la o vârstă atât de fragedă și ne așteptăm să treacă de toate arcanele învățământului instituționalizat și ale testării? Anticii nu începeau școala formală până la șapte ani. Chiar și școlile americane din urmă cu un secol nu acceptau copii atât de mici, un fapt care nu părea să-i afecteze pe copii, judecând după programa avansată pe care o foloseau când creșteau.

Din nefericire, a-i îndopa pe copii cu teste așa devreme este singura cale prin care experții în educație par să știe cum să diagnosticheze o problemă. John Taylor Gatto avea o abordare mult mai directă, rezumată în zicala: „școala de mase rănește copiii”.

Nu avem nevoie de mai multă școală instituționalizată. Sub pretenția că e același lucru cu educația, ne păcălește, așa cum a prezis Socrate că va face, cu mii de ani în urmă. Una din cele mai sigure căi prin care poți recunoaște educația adevărată este prin aceea că nu costă mult și nu depinde de gadgeturi și jucării scumpe. Experiențele pe care le produce și cunoașterea de sine pe care o încurajează sunt aproape gratis.

Gatto are dreptate. Dacă ne dorim pentru copiii noștri o cunoaștere, înțelegere și o creativitate sporită, atunci calea nu o reprezintă testele standardizate din școli. Calea o reprezintă preluarea educației în mâinile noastre, discuțiile cu copii, petrecerea timpului cu ei, încurajarea creativității și ținerea lor departe de școlile standardizate.

Nu vă lăsați copii să pice în această capcană dacă vă doriți copii bine educați și inteligenți care se disting de turmă.

Articol scris de Annie Holmquist și oferit de Editura Contra Mundum.

Editura Contra Mundum a lansat colecția „Educație clasică” prin care își propune să le ofere copiilor cărți de calitate prin care pot deprinde o educație intelectuală și morală ca în vremurile de dinainte de școala publică.

Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău manualul „O istorie a lumii pentru copii” de Virgil Hillyer, și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău manualul  „Geografie elementară” de Charlotte Mason și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

3 COMENTARII

  1. Incredibil, ce puteți publica! Articole scrise cu alte țări în minte!

    Paragraful unu – medicina:

    Iată ce spune Caitlin Johnstone, chiar azi:

    „CNBC @CNBC
    Goldman Sachs asks in biotech research report: ‘Is curing patients a sustainable business model?’
    Goldman Sachs asks in biotech research report: ‘Is curing patients a sustainable business model?’Goldman Sachs warns sales from the most successful disease treatments are difficult to maintain.cnb.cx

    April 11th 2018”

    Minte CJ ?

    Par. 2:

    „La fel ca și în cazul doctorilor, un accent prea mare pe teste și analize pierde adesea problema centrală din sistemul de educație: școlarizarea de masă e o mare șarlatanie care adesea îi afectează pe copii, mai degrabă decât să-i ajute.”

    Ce înțelege scandinava dvs. prin „școlarizarea de masă” ? Ceea ce produce Democrația. ori ceea ce am avut eu ?

    Par. 3:

    Incredibil: faceți publicitate grupului profesional folosit peste tot în lume pentru a îndobitoci (academic vorbind, nu politic!) învățământul – pedagogii ? N-ați reușit să vedeți că ei vorbesc aproape exclusiv de elevi mici ori cu probleme, departe de Bac-ul care vă doare ? Unul din foștii colegi – olimpic internațional – spunea după patru ani de facultate că are trei medii de 9: „Cei trei P – Pedagogie, Psihologie și Practică”. Eu (nu el), din tot cursul de „pedagogie”, nu îmi amintesc decât de descrierea temperamentelor umane!

    Par. 4:

    „În primul rând, a testa copiii în clasa a patra e prea târziu, lăsându-ne needificați asupra a ceea ce se petrece în primii ani de școală.”

    Poate observați cât de mult iubesc ei testele, dar nu conținutul academic al manualelor (mereu „prea stufoase”).

    Par. 5:

    „În al doilea rând, el consideră că tehnologia e mult mai viabilă acum și, drept urmare, putem să facem teste simple pe Ipaduri și alte instrumente în timp ce copiii se joacă pe ecrane.”

    Da: sunt profund îngrijorați de ce se întâmplă în clasele primare. Că se studiază ecuația de gradul doi în clasa a 12-a nu-i îngrijorează!

    Par. 6:

    „În al treilea rând, primele clase sunt cele mai importante pentru dezvoltarea unui copil iar testarea le dă educatorilor șansa de a le oferi o bază mai bună copiilor și, în același timp, să vadă de ce atât de mulți copii își pierd capacitățile mai târziu.”

    N-o să le treacă prin minte că motivul este Democrația. De ce spuneați că ar învăța cineva când țara ori n-are economie, ori calitatea academică a școlii este un gunoi, ori ambele (și multe alte „binecuvântări”!) ?

    Par. 7:

    „S-ar putea să fie și ceva adevăr în aceste argumente, dar ele ridică probleme suplimentare. Pentru început, de ce ar trebui să știe guvernul ce se întâmplă cu un copil la o vârstă atât de fragedă? Presupoziție este aceea că școlile publice, nu părinții, sunt responsabili de dezvoltarea și educarea copiilor, ceea ce nu e cazul încă.”

    Glume proaste. Dacă vă țin balamalele, luați-vă rudele la rând: vedeți ce diplome au, apoi testați (! – dacă puteți) cât mai știu. Să vedeți, deci, de câtă „responsabilitate” sunt în stare. Li s-a furat școala de sub nas (inclusiv lor – cei despre care scrie autoarea), de-or fi avut-o vreodată), dar n-au piuit.

    Gata, nu mai scriu despre restul articolului, oricum nu-s de acord.

    De ce nu publicați articolul din „Income Magazine”, cu interviul luat lui Sergiu Moroianu ? (Este ȘI pios!)

    „[…] trebuie să reînnodăm tradiţia învăţământului de dinainte de ’89, care, la rândul ei, continuă tradiţia interbelică: […]”

    Nu vă lasă democrația de piață ? Nu vrea el ?!?

    De ce nu puneți pe frontispiciul acestei publicații cuvintele lui Sergiu Moroianu (din acel interviu):

    „Trebuie să reînnodăm tradiţia învăţământului de dinainte de ’89”

    Și-a petrecut jumătate din viaţa de adult în străinătate. „Este destinul contemporan a milioane de români”, îmi aminteşte. Și-a întâlnit soţia la Boston, un oraş care îi este cu atât mai drag. Sergiu Moroianu s-a născut la Bucureşti. A urmat un liceu de informatică, într-o clasă de olimpici. „Deşi nu toţi mergeau la olimpiade, nivelul colegilor mei, la matematică, era impresionant”. Din 1993, a fost plecat din ţară aproape 12 ani: la studii, postdoctorate şi în calitate de visiting professor, la ENS şi École Polytechnique, la Paris. „Am plecat pentru că aşa era tendinţa atunci. Cred că nu s-a schimbat prea mult, între timp”. Ce s-a schimbat, însă, ştim deja. Dezastrul şcolii româneşti, care împinge mult la emigrare, după cum consideră cercetătorul român, nu a fost niciodată mai mare. De ce crede acest matematician de calibru că s-a ajuns aici?

    „Păcatul originar”, spune el, „este dorinţa de a ne rupe cu orice preţ de perioada Ceauşescu, refuzând toate aspectele societăţii de atunci. Este şi o greşeală de logică la mijloc. Matematicianul explică: „Pentru a nega un sistem de «n» afirmaţii, este suficient să negăm una din ele, nu pe toate. Dacă regimul comunist era «rău», asta nu înseamnă că toate acţiunile sale erau «rele». Sistemul nostru de educaţie preuniversitară, unul dintre cele mai performante din lume, în anii ’80, a fost distrus sistematic, din motive ideologice, de dragul «reformei». Un concept care, între paranteze fie spus, aminteşte straniu de revoluţia permanentă a lui Troțki. Au fost, practic, eliminate uniformele, s-a încurajat indisciplina. Au fost micşorate salariile profesorilor, motivând astfel şi tolerând corupţia. Au fost introduse manuale multiple, inclusiv la materii nesubiective, precum matematica. A fost acceptată frauda la note, au fost eliminate examenele de treaptă şi de intrare la facultate, pentru a înlătura orice simptom al rezultatelor slabe la învăţătură.

    Ce ar trebui să facem, pentru a repara, pare simplu, în teorie, dar contravine ideologiei care ne conduce: trebuie să reînnodăm tradiţia învăţământului de dinainte de ’89, care, la rândul ei, continuă tradiţia interbelică: să reintroducem uniformele, examenele, notele pe merit. Să sancţionăm drastic frauda. Un prim pas a fost făcut prin supravegherea corectă a Bac-ului din 2011 şi 2012. Trebuie continuat. Trebuie renunţat sau nuanţată aderarea la procesul Bologna, prin care se presupune că 60% dintre tineri ar avea vocaţie de studii universitare. Este lipsită de sens o ţară cu 60% «boieri». Trebuie revenit la sistemul în care facultatea era pentru elite: 10% dintr-o grupă de vârstă sau atât cât este nevoie pentru funcţionarea sănătoasă a societăţii. Astăzi, România se scufundă în datorii. A pierdut un sfert din populaţie, şi-a vândut toate bunurile economice. Se aculturalizează, prin adoptarea subculturilor afro-americană şi oriental-balcanică. Este o ţară în derută. În acelaşi interval de timp, proporţia de studenţi s-a înmulţit cu 5. Dacă ar fi folositoare atâtea studii, cred că s-ar răsfrânge pozitiv în jurul nostru. În realitate, este vorba, în cele mai multe cazuri, cu excepţia a aproximativ 10 universităţi cu tradiţie, de false studii, diplome obţinute pe bani, fără niciun conţinut.””

    Iată întregul articol (pentru când va învia!):

    http://incomemagazine.ro/articole/el-a-ales-romania-sergiu-moroianu-mister-matematica

    Și nu-s de acord, dar probabil nu poate spune: alții au vrut „să ne rupem” (de tot).

    P.S.

    „Dacă doriți să revedeți” – profesor universitar predând (zâmbitoare!) tabla înmulțirii la TV (părinților!), la o emisiune despre vreme (pare-se):

    https://winnipeg.ctvnews.ca/video?clipId=588162

    Vine din lumea celor preocupați de … învățământul preșcolar.

  2. Dupa umila mea parere nu testele grila au impact negativ asupra educatiei elevului, ci limitarea la testele grila , renuntarea la orice alta forma de testare.
    Testele grila pot fi folosite pentru a verifica daca elevul a parcurs materia si a depus un efort satisfacator de a o invata si au avantaje certe cum ar fi:
    – datorita informaticii fiecare elev poate primit un test grila diferit si se elimina posibilitatea a copia,
    – corectarea o poate face un calculator si se degreveaza profesorul care poate folosi timpul pentru a preda/explica ,
    – se pot rezerva 3 minute minute la inceptul orei de clasa pentru un mic test grila pentru a incuraja elevii sa invete pentru fiecare ora de clasa si nu in salturi , la extemporal sau teza.

    Insa limitarea la teste grila impiedica dezvoltarea creativitatii. La testele grila trebuie adaugate alte teme pentru acasa cum ar fi sinteze , analize, referate , etc. Daca elevul face referate bune dar ia nota mica la testele grila inseamna ca a folosit referate gasite pe internet. O corelare buna intre testele grila si referate arata ca elevul a studiat materia .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE