Decizie cu potențial exploziv a MAE: România a votat pentru o rezoluție ONU prin care Serbia consideră că este etichetată drept „popor genocidar” în cazul Srebrenica

România se află printre cele 84 de țări care au votat în favoarea unei rezoluții a Organizației Națiunilor Unite (ONU) care stabilește ca ziua de 11 iulie să fie Ziua Internațională de Reflecție și Comemorare a Genocidului de la Srebrenica.

Textul rezoluției condamnă pe cei care nu recunosc că la Srebrenica ar fi avut loc un genocid, în cazul acesta Serbia și entitatea sârbă din Bosnia-Herțegovina.

Deși nu face nicio mențiune la Serbia sau „poporul sârb”, țara vecină s-a mobilizat împotriva rezoluției propuse de Germania și Rwanda. Belgradul acuză rezoluția că „pune o vină colectivă asupra sârbilor” și că îi face pe sârbi „popor genocidar”.

Delegația sârbă de la ONU a fost condusă chiar de președintele Vucici, care a condus o ofensivă diplomatică pentru a încerca respingerea documentului.

Serbia nu recunoaște că la Srebrenica ar fi avut un loc un genocid, motivând că a masacrele comise de sârbii bosniaci în zonă nu constituie această infracțiune, pentru că nimeni nu s-a atins de femei și copii.

Susținătorii ideii că la Srebrenica s-a petrecut un genocid se bazează hotărârile Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie.

Faptul că rezoluția a fost foarte controversată este ilustrat de numărul mic de voturi „pentru”, doar 84. Voturile „împotrivă”, „abținerile” și „absenții” formează o majoritate.

Serbia a acuzat presiuni asupra „țărilor mici” pentru a vota această rezoluție. Dintre țările vecine, Ungaria a votat „împotrivă”, Slovacia s-a abținut.

Bulgaria, România și Croația au votat „pentru”.

Înainte de vot, președintele Vucici își exprimase speranța că România și Grecia ar putea vota „contra”. Grecii s-au abținut până la urmă, în timp ce România a votat „pentru”.

Ambasadorul Greciei la ONU, Evangelos Sekeris, a apreciat că rezoluția privind Srebrenica
„ar putea fi interpretată greșit și ar putea submina eforturile” care vizează cooperarea regională pentru un viitor european unit.

„Momentul acestei rezoluții provoacă și îngrijorare, pentru că a fost pusă în spate abia după decizia Consiliului European de a deschide negocierile cu Bosnia și Herțegovina, ceea ce amenință impulsul pozitiv în cadrul Uniunii Europene”, a spus diplomatul grec.

Sekeris a mai spus că, în contextul unor provocări grave care amenință pacea
și stabilitatea Balcanilor de Vest, este nevoie de o inițiativă care să  promoveze detensionarea și unitatea și care să deschidă calea către un  viitor comun pentru întreaga regiune.

În 2010, Parlamentul de la Belgrad a adoptat un document în care-și cere scuze pentru crimele produse la Srebrenica, dar nu a numit evenimentele „genocid”.