Fostul ministru al educației, Daniel Funeriu, a făcut niște propuneri despre cum ar trebui să arate noile legi ale educației, care au stârnit discuții aprinse.
El a propus, în cadrul unei emisiuni de la TVR Info, un bacalaureat în adevăratul sens al cuvântului, adică un examen la toate materiile. Mai mult, el vrea un examen serios și la finalul clasei a VIII-a.
„Dacă vrem să avem copii mai bine pregătiți, profesori care își dau interesul mai mult, este obligatoriu să evaluăm la finalul clasei VIII-a toate materiile. Ar trebui să dea 4 examene, română, matematică, un examen de științe în care să te treacă prin chimie, fizică – științe naturale – și un examen de umanistice, să te treacă prin istorie, geografie, o limbă străină”, propune Daniel Funeriu.
Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău manualul „O istorie a lumii pentru copii” de Virgil Hillyer, și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
„Dacă învățământul obligatoriu este de 10 ani, de ce după 9, la finalul clasei a VIII, tu faci o selecție? Clasa a IX-a ar trebui să fie la gimnaziu. S-ar reduce abandonul școlar și ai crește numărul de copii per generație în liceele bune”, a adăugat Daniel Funeriu.
În ceea ce privește examenul de Bacalaureat, Funeriu se opune oricărei diluări și nu crede că este sănătos pentru copiii României să aibă examene floare la ureche: „Sunt adeptul unei evaluări la nivel de Bacalaureat din toate materiile, inclusiv sport, arte. Dacă îți iei Bacalaureatul, trebuie să știi care e diferența între Van Gogh și Picasso”.
Înainte de a reda declarațiile lui Daniel Funeriu, merită menționat că propunerile sale vin în contradicție totală cu valul de diluare și de relativizare al învățământului, promovat în ultimii 20 de ani.
Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău manualul „Geografie elementară” de Charlotte Mason și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media
„Referitor la examenele naționale, am văzut multitudinea de opinii. Din păcate, nu pot să fiu de acord cu niciuna dintre ele. Cei care scriu legi ignoră un lucru simplu, ignoră cum învață copiii. Din păcate, în realitate, doar un număr foarte mic de copii învață din plăcere, cu entuziasm. Este important să fie cât mai mulți, dar dacă întrebi 100 de oameni, vei vedea că probabil 98 nu s-au dus în fiecare zi cu plăcere. Tinerii, copiii învață la materiile la care dau examene. Aceasta este realitatea.
Dacă evaluez în clasa a VIII-a română și matematică, în clasa a VII-a și a VIII-a copiii nu o să mai învețe foarte mult la alte materii. Vei crea un curriculum paralel. Vei crea profesori de rangul întâi, cei care predau română, matematică și ceilalți, de istorie fizică, chimie, geografie, materii foarte importante, dar care nu mai au greutatea necesară.
Este absolut esențial să evaluăm la finalul clasei a VIII-a toate materiile predate sau un număr cât mai mare de materii predate. Acesta este primul element. Dacă vrem să avem copii mai bine pregătiți, profesori care își dau interesul mai mult, este obligatoriu să evaluăm la finalul clasei VIII-a toate materiile și legea nr. 1 prevedea acest lucru. Ar trebui să dea 4 examene, română, matematică, un examen de științe în care să te treacă prin chimie, fizică – științe naturale – și un examen de umanistice, să te treacă prin istorie, geografie, o limbă străină.
Pe de altă parte, este corect să spui că la clasa a VIII-a trebuie să faci o orientare profesională, orientare în cariera școlară foarte bună. Și atunci, un al doilea element al acestei evaluări este că ar trebui ca fiecare liceu, cu un an înainte de examen, să stabilească niște coeficienți pentru fiecare materie. De exemplu, dacă vreți să deveniți jurnalist și vreți să mergeți la un profil umanistic, să se dea o pondere mai mare limbii române și materiilor umaniste, decât matematicii și științelor. Pentru un elev care este foarte bun la matematică, dar și la celelalte materii, să se dea o pondere mai mare matematicii. Astfel, din 4 examene care ar evalua tot ceea ce s-a predat, fiecare copil ar avea un număr de medii aferent numărului de liceu unde și-a pus el opțiunile și ar intra la liceu unde este cel mai potrivit.
Un astfel de sistem nu este greu de pus în practică, este prevăzut de legea nr. 1. Și am împușca doi, poate chiar trei iepuri cu același foc. Am evaluat tot ce s-a predat. Profesorii și-ar da silința mai mult. Am face o mai bună orientare în parcursul școlar, pentru că s-ar da acești coeficienți de pondere fiecărei materii și atunci elevii sigur că s-ar orienta înspre un liceu unde ei sunt mai potriviți.
Să presupunem că un copil vrea să încerce la trei licee diferite. Liceele alea dau examene în aceeași zi, la aceeași oră. Ghinion. Ce ai făcut? Sunt de acord că e important ca liceele să aibă un cuvânt de spus, dar acest cuvânt se poate foarte bine exprima prin coeficienții pe care fiecare liceu îi acordă fiecăruia dintre cele patru examene pe care le-am propus.
Softurile de repartizare există, ele trebuie doar puțin modificate. Examenele se pot da și s-ar schimba ceva fundamental.
Clasa a IX-a ar trebui să fie la gimnaziu. S-ar reduce abandonul școlar și ai crește numărul de copii per generație în liceele bune
De ce? Pentru că învățământul obligatoriu ar trebui să fie de 10 ani, de la 6-16 ani, pentru că la 16 ani este legal să muncești. Deci, tu nu poți prin lege și să dai dreptul la muncă la 16 ani și să obligi pe cineva să fie la școală. Dacă învățământul obligatoriu este de 10 ani, de ce după 9, la finalul clasei a VIII-a, tu faci o selecție? Este irațional. Nu este o idee foarte bună să faci o selecție pe perioada învățământului obligatoriu și atunci soluția corectă ar fi să treci clasa a IX-a la gimnaziu, să permiți copiilor, inclusiv celor din rural, să finalizeze învățământul obligatoriu de 10 ani, cât mai aproape de casa lor, iar pentru cei care vor să meargă la liceu să treacă această examinare în care să se evalueze tot ceea ce au învățat și să intre la un liceu care li se potrivește.
S-ar reduce abandonul școlar automat și ar mai fi un avantaj. Având doar 3 ani în liceu, ai crește numărul de copii per generație în liceele bune. Deci, în loc de 4 ani, în loc de 4 clase cu câte 30 de elevi, să zicem 120 de elevi, ai putea să faci un număr mai mare de clase, deci ai avea la fiecare liceu bun un număr mai mare de copii care intră. Automat ai crește gradul de incluziune. Foarte mulți copii nu învață nu pentru că n-ar fi ei dotați, ci pentru că nu sunt într-un mediu prielnic. Dacă ridici câțiva copii și îi duci la niște licee mai bune, unde se întâlnesc cu copii mai buni, unde au profesori mai buni, sigur că automat crește nivelul.
Sunt adeptul unei evaluări la nivel de Bacalaureat din toate materiile, inclusiv sport, arte. Dacă îți iei Bacalaureatul, trebuie să știi care e diferența între Van Gogh și Picasso
Adulții ca dumneavoastră și ca mine le pot spune copiilor că Bacalaureatul este un lucru serios. „Dovedește că poți să faci intrarea în viața de adult cu fruntea sus că ai învățat ceva”.
Mă opun total oricărei diluări și nu cred că este sănătos pentru copiii României să ai examene floare la ureche. Eu cred că examenele trebuie să-și îndeplinească aceste roluri, rol al seriozității și al unei bune pregătiri.
Sunt adeptul unei evaluări la nivel de Bacalaureat din toate materiile predate, inclusiv sport, arte. Dacă îți iei Bacalaureatul, trebuie să știi care e diferența între Van Gogh și Picasso. Sunt adeptul unor evaluări cât mai comprehensive.
Obligația sistemului este să ajute fiecare copil să-și îndeplinească potențialul său. De aceea am introdus în legea 1 evaluarea la clasă. La finalul clasei a VI-a poți să ai o idee despre aptitudinile unui adolescent și să-i spui “uite, tu ai aptitudini, să mergem spre Bacalaureat și facultate” sau “tu ai aptitudini să mergi la învățământul profesional”. Nu-i nimic rău, e chiar foarte bine să ai oameni bine pregătiți profesional, e fantastic.
Obligația sistemului este să ajute fiecare copil să ajungă la maximul potențialului său și atunci esența este ce le oferim copiilor ca învățământ profesional. De aceea, în 2018 am introdus învățământul dual. Elevii câștigă niște bani foarte serioși încă din timpul școlii, după care sunt angajați. Le merge foarte bine, bravo lor!”
Poporul nu vrea să vă întrebe: „Cine ziceați că este Dănilă Funeriu ? Cu ce se ocupă, din ce trăiește ? (Ce „investiții” o avea ? Că americanii au o zicere vulgară, despre „punerea banilor unde ți-e … gura”).
Dar Prostimea nu vrea să știe cine este cel mai capabil (intelectual) ministru al României „emanate” la ’89. Un tip ager la minte, cu semne că ar musti și de … „onestitate”.
Un interviu care abia se târăște (TVR n-ar abilitatea tehnică de a oferi viteze diferite de redare înregistrărilor sale!), ajunge pe la minutul 20 la enormitatea de a numi „învățământ de 10 ani pe unul care se oprește la … finele clasei a 9-a – fiindcă a ținut morțiș să numere „clasa pregătitoare”! În perspectiva mutării clasei a 9-a la ciclul inferior, următorul pas va fi „creșterea” duratei de școlarizare obligatorie de la „10” la … 8 ani! Mai au deci de tăiat doar o clasă, fiindcă „clasa 0” … „Era pe când nu s-a zărit/Azi o vedem și … nu e”.
Abia la minutul 35 recunoaște onestul DF cât a scăzut nivelul academic (pentru mase) în Franța, dar nu vă spune nimic de celelalte „democrații majore” – în care se laudă că a trăit și lucrat – de parcă Franța ar fi fost o excepție!
Abia în minutul 48 se hlizește că nu, nu intră și el la corupți.
Altminteri, când nu i-a convenit ceva, v-a aburit cu celebrul „așa-i viața”!
Felicitări.
P.S.
Am mai speriat și eu oameni cu „geometria acum 100 de ani”, dar examenul pomenit mai jos e mai dur decât ne putem imagina. Sâ întrebi ACUM 100 DE ANI despre semnificația acronimului „LASER” și despre „bozonul Higgs” este tare de tot.
In 2010 ministrul Funeriu s-a opus unei prevederi legislative care legaliza homeschoolingul in Romania. Romanii trebuie sa stie ca copiii lor vor manca la stat lgbt si gen pe paine.
Demult n-am mai citi ceva care să mă bucure-ntratît.
O pildă de cum era un examen acum o sută de ani: http://mileswmathis.com/test2.pdf