joi, februarie 29, 2024
ACTUALITATEDan Dungaciu: Votați limba română în Parlamentul de la Chișinău

Dan Dungaciu: Votați limba română în Parlamentul de la Chișinău

Într-un editorial pentru LARICS (Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional), cunoscutul analist politic Dan Dungaciu face apel la necesitatea votării de către Parlamentul Republicii Moldova a limbii române ca limbă oficială a statului.

Afirmația domnului Dungaciu vine în contextul cererii făcute de ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, către omologul său ucrainean, Dmitri Kuleba, ca Ucraina să renunțe la divizarea comunității românești din Ucraina (a doua cea mai mre minoritate din această țară, după cea rusă) în vorbitori de limba română și vorbitori ai așa-numitei „limbi moldovenești”.

Acesta precizează însă că, deși politica Ucrainei de divizare a minorității românești este una total nedreaptă, totuși clasa politică de la Kiev se prevalează de faptul că, inclusiv în Constituția Republicii Moldova, la Articolul 13, alineatul 1, se precizează că „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine”.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Să nu trăim în minciună. Un manual pentru disidenții creștini, de Rod Dreher, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

„Să fim limpezi. Nimeni nu neagă că partea ucraineană a uzat și abuzat masiv de așa zisa „limbă moldovenească”, instrument ideal de a împărți comunitatea românească în români și „moldoveni”, plasând astfel comunitatea românească – a doua după cea rusă, luată integral – undeva pe locurile 5 și 8 în clasamentul minorităților. La fel, Ucraina a fost terenul de încercare pentru așa-zisele „Manuale de Istorie integrată” comuniste, de fapt o tentativă a regimului Voronin de a scoate din curricula de învățământ „Istoria românilor”. În așa-zisele comunitățile „moldovenești” din Ucraina au fost introduse, testate și validate pentru prima dată.

Toate acestea sunt corecte, știute de multă vreme. Problema de fond este însă alta. Ministrul de externe Kuleba nu are, în realitate, nicio vină, sau nu are în niciun caz vina principală. Căci autoritățile de la Kiev, cele de ieri, cele de azi și – poate – cele de mâine, s-au prevalat și se vor prevala în această speță de un argument irefutabil în acest moment: existența așa-zisei „limbi moldovenești” în… Constituția Republicii Moldova!”, a precizat Dan Dungaciu.

Totodată, acesta critică gestul ministrului de Externe Bogdan Aurescu, considerând că problema moldovenismului de factură sovietică este chiar în Basarabia și că, în fapt, de acolo trebuie să înceapă rezolvarea acstei probleme. Un prim pas în acest sens a fost realizat deja în anul 2013 când, în data de 5 decembrie, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că „limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Decizia nu s-a fructificat în modificarea articolului 13, întrucât parlamentul nu avea o majoritate clară formată atunci, după care a venit la putere partidul lui Vladimir Plahotniuc, arhi-cunoscut pentru pozițiile sale anti-românești, care la rândul său a primit sprijin inclusiv de la unii factori de decizie rău intenționați din România, după cum precizează un comunicat de presă al Ligii Studenților (LS IAȘI).

Analistul Dan Dungaciu este de părere că PAS este în momentul de față îndreptățit spre a supune la vot proiectul de schimbarea articolului 13, dar problema este aceea că mai are nevoie de doar patru deputați spre a putea atinge cvorumul obligatoriu de 2/3 din Parlament. Totuși, cunoscutul analist oferă 5 argumente foarte importante în favoarea urgentării schimbării acestui articol din Constituția Republicii Moldova

  1. „Argument juridic. În primul rând, pentru că legislația R. Moldova trebuie pusă în acord cu decizia Curții Constituționale. În esență, Parlamentul este obligat să respecte Consituția și deciziile CC, chiar dacă nu există prevederi legale care ar face posibilă o eventuală dizolvare a Parlamentului pe motiv că nu respectă normele constituţionale. În esență, însă, e normal ca și Curtea Constituţională să solicite Parlamentului aducerea în conformitate a normei constituţionale cu norma cuprinsă în Declaraţia de Independenţă și e normal ca parlamentarii să îndeplinească deciziile Curții Constituționale”.
  2. „Argumentul politic. Există astăzi un consens sănătos și de salutat în societatea românească, inclusiv la nivelul clasei politice, de ajutor pentru Republica Moldova, chiar și atunci când Bucureștiului nu îi este nici lui foarte bine. Ideea de frațietate, de relații unice la nivel european între cele două state, e prevalentă în abordarea Bucureștiului. Discuția care apare este că, de pe cealaltă parte, întâmpinarea este mai rece. Din această perspectivă, votarea limbii române în Parlamentul de la Chișinău de către partidul de guvernământ – beneficiarul politic major al ajutoarelor primite din partea României -, ar „echilibra” semnificativ balanța morală a relației bilaterale, punând un fundament și mai solid acesteia. Guvernul de la Chișinău va câștiga mai ales în imagine. Căci o asemenea decizie va avea inclusiv darul de a atenua criticile – de pe ambele maluri ale Prutului! – lansate la adresa Chișinăului care, se spune, nu trece de sintagme precum „buni vecini” sau „buni prieteni” în evaluarea relațiilor bilaterale, evitând obstinat orice referință identitară. Mai mult decât atât, actualul guvern din R. Moldova ar vedea în București doar un bancomat disciplinat sau o manta de vreme rea”.
  3. „Argumentul electoral. Există însă și avantaje electorale certe pentru oficialii de la Chișnău dacă ar lansa această inițiativă. În R. Moldova, seria electorală arată așa: 2023 – alegeri locale; 2024 – alegeri prezidețiale; 2025 – alegeri parlamentare. Alegerile locale de la anul nu vor fi politice, așa cum se întâmplă de fiecare dată. Acolo contează omul, nu partidul. Dar restul alegerilor, vor fi nu doar politice, ci și geopolitice. Mai concret, după poziționarea Chișinăul față de războiul din Ucraina – la început ambiguuă, apoi din ce în ce mai fermă de partea Kievului și alături de tabăra euroatlantică – este cert că polarizarea societății a devenit acută. Geopolitica a revenit. Criza economică și socială care vor urma nu vor face decât să o întărească. Astăzi, 56% din populația RM îi cere doamnei Maia Sandu să mergă la Moscova pentru a negocia prețul gazelor. Spre onoarea doamnei Maia Sandu, aceasta nu merge și nici nu va merge să se umilească la Kremlin. Dar asta nu va plăcea tutor. Cu toată anvergura sa, aripile politice ale doamnei Maia Sandu nu vor mai putea cuprinde în 2024, precum în 2020, decât o parte din electorat, respectiv cea pro-europeană și pro-românească.Adică acel electorat care include și pe cei 35-40% de unioniști sau 45% care ar fi de acord cu înființarea la București a unui minister pentru integrarea europeană a R. Moldova (vezi barometrele ISRI-IDIS Viitorul, pe ispri.ro sau www.larics.ro). Acest electorat trebuie și el cultivat. Nu mai poate fi considerat automat în buzunarul politic al partidului de guvernământ, nici chiar al actualului președinte. Iar votarea limbii române în Parlament ar fi un prilej excelent de a sensibiliza acel electorat și de a nu-l obliga să își caute alte reprezentări politice…”
  4. „Argument de imagine. Există două acuzații care circulă, tacit, la Chișinău, și care nu trebuie lăsate fără contra-argumente de către partidul majoritar. Prima spune că, precum PLD-ul lui Plahotniuc, PAS nu ar vrea să supună la vot limba română pentru că știe că se vor găsi cele patru voturi necesare. În această insinuare, PAS s-ar comporta ca PLDM-ul lui Plahotniuc, care a refuzat și el în 2018 să supună la vot limba română tocmaipentru că era convins că va trece… A doua acuzație este că PAS știe că se vor găsi cele 4 voturi de la alte partide, dar nu vrea să supună la vot pentru că nu e sigur că în rândul PAS există disponibilitatea deputaților să voteze pentru limba română… Nu există antidot mai bun pentru a risipii aceste dubii și insinuări – deloc măgulitoare pentru PAS – decât înaintarea proiectului de modificare a Constituției în parlament și supunerea la vot”.
  5. „Argumentul separării apelor. Chiar dacă, să presupunem, PAS nu va găsi cele patru voturi așteptate pentru modificarea Constituției, inițiativa de a supune limba română la vot va avea darul să clarifice apele. Cine este cu limba română și cine este împotriva ei? Măcar să se vadă limpede, explicit, dacă ce se vorbește la Chișinău este, vorba lui Călinescu, și ceea ce se fumează. Cine este, adică, duplicitar, și cine nu. Măcar pentru asta și demersul trebuie făcut. De aceea PAS nu poate fi decât câștigător, în perspectiva demarării procesului, inclusiv în eventualitatea, puțin probabilă, că cele patru voturi nu vor veni„.
spot_img

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

1 COMENTARIU

  1. Dan Căcaciu: Avrotați limba română în Parlamentul de la Chișinău.
    (au aia o phonatzie nenica
    “zviari”,
    animale turbate!)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,400FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE