Un nou film despre Nicolae Ceaușescu, intitulat „Tovarășu.Facerea. Gloria şi Desfacerea unui Dictator”, a fost huiduit de spectatorii prezenți la avanpremiera de la BCU.
Comentând evenimentul, Dan Dima spune că acest film este o nouă tentativă de a asocia comunismul doar cu Ceaușescu și astfel, de a distrage atenția de la natura actualului regim.
„Un nou incident la al nuștiucâtelea film „documentar” pe tema „Ceaușescu = om rău” — lătrăii de prin presă sunt descumpăniți, dezamăgiți, că românii din sală s-au săturat azi de propagandă mai ceva decât se săturaseră de creveți vietnamezi în vremea lui Ceaușescu însuși.
Stârvul lui Ceaușescu trebuie scos periodic și mutilat încă puțin — că poate, reamintindu-și cât de rău era Ceaușescu, și forțând definitiv estomparea limitei dintre incompetență și criminalitate, în ceea ce privește natura regimului lui, cetățenii acestei țări nu-și vor da seama că au de-a face azi cu un regim de-a dreptul criminal, care a depășit deja cu mult orice body-count atribuibil lui Ceaușescu.
O să remarcați și funcția strategică a asocierii lui Ceaușescu cu întreg comunismul românesc: cumva, Ceaușescu este responsabil pentru criminalitatea lui Nicolschi; el, pe vremea aia secretar de partid la Dolj, el, care a venit la putere reabilitând victimele și pedepsind (cât puteau fi pedepsite) personajele responsabile de așa ceva, el, care, oricâte neajunsuri ar fi avut, a navigat RSR-ul undeva între Kadar, Tito și Mobutu, el, care e-n *cel mai rău* caz comparabil cu Deng Xiaoping (Deng fiind în continuare adulat prin mediile occidentale), el e de fapt hidra cu șapte capete numită „comunism”.
Și scăpând de el, am scăpat de însuși comunism — prelungit eventual doar prin „neocomunismul” lui Iliescu, care păcătuia de fapt prin aia că nu ceda totul în fața globalismului (avea și alte păcate, dar să nu ne păcălim: motivul pentru care propagandiștii sunt și azi antiilescieni, când Iliescu însuși e aproape-stârv, nu ține de vreun aspect obiectiv).
Nu întrebați, însă, dacă există vreo continuitate între Securitate și SRI, între oportuniștii criminali care l-au precedat pe Ceaușescu, pe care Ceaușescu îi ținea sub supraveghere și de care îi era și lui frică, și care i-au făcut până la urmă și lui felul, pactizând cu „valorile occidentale”, și oportuniștii criminali care făceau afaceri cu viața românilor în plandemie”, a remarcat Dima.