News ȘTIRI Cum s-a schimbat optica celui mai cunoscut virusolog german: Christian Drosten în...

Cum s-a schimbat optica celui mai cunoscut virusolog german: Christian Drosten în 2014 despre MERS-CoV vs Christian Drosten despre Covid 19 în 2020

Christian Drosten este cu certitudine cel mai mediatizat virusolog al Germaniei. Celebritatea sa e legată atât de faptul că el este cel care a dezvoltat, la începutul acestui an, binecunoscutul test PCR pentru depistarea virusului SARS-CoV2, cât şi pentru calitatea sa de consilier al guvernului german. Printre recomandările sale se numără lockdownul din primăvară, purtarea obligatorie a măştilor şi tot tacâmul de măsuri restrictive în cadrul pandemiei de Covid pe care le-a impus Germania, mai mult sau mai puţin asemănătoare cu cele din majoritatea ţărilor lumii (printre excepţiile remarcabile de la această linie se numără în primul rând Suedia).

Ei bine, ceea ce promovează Christian Drosten în anul 2020 e situat la polul opus faţă de opiniile sale din 2014, în contextul epidemiei de MERS în spaţiul ţărilor arabe. Declaraţiile sale dintr-un interviu de acum câţiva ani sunt desprinse parcă din arsenalul celor etichetaţi azi drept „negaţionişti” sau „conspiraţionişti”. Ele merită reamintite, pentru că ridică în mod firesc întrebarea: cu ce a greşit Drosten în 2014, în special în aprecierile sale la adresa testului PCR? Iar dacă spusele lui de atunci îşi păstrează valabilitatea şi în cazul COVID, cum se poate explica schimbarea cu 180 de grade a atitudinii sale, altfel decât prin faptul că de data aceasta la mijloc sunt interese politice majore, iar el s-a pliat necondiţionat pe acestea, lăsând la o parte orice urmă de obiectivitate științifică?

Pentru ilustrarea celor de mai sus, iată în continuare câteva citate care aparţin lui Christian Drosten din interviul din 2014.

Până acum nu există o definiţie clară a cazurilor, adică o schemă strictă care să definească pacienţii care sunt raportaţi drept cazuri MERS, de exemplu pneumoniile care afectează ambii plămâni. Când în luna martie a acestui an au apărut în Djidda o serie de noi cazuri de MERS, medicii de acolo au decis să testeze cu testul PCR tot personalul spitalului şi toţi pacienţii. Numai că testul PCR este atât de sensibil, încât poate detecta până şi o singură moleculă din informaţia genetică a acestui virus. Dacă un singur virus e prezent de pildă în mucoasa nazală a unei surori medicale, fără ca ea să fie bolnavă sau să observe ceva, ea devine dintr-o dată un caz MERS.

Astfel, în statisticile acestei boli nu apar doar bolnavii cu risc mortal, ci o mulţime de cazuri uşoare şi oameni care de fapt sunt cât se poate de sănătoşi. Numai în acest mod se poate explica explozia de cazuri din Arabia Saudită.

Pe lângă aceasta mai intervine faptul că mediile au amplificat incredibil aceste fapte. În toate ştirile TV sau ziarele din regiune nu mai există practic altă temă. Iar medicii sunt şi ei la rândul lor consumatori ai acestor ştiri, ca atare privesc mult mai atent înspre această boală. (…) Eu presupun că această creştere a cazurilor se datorează mai degrabă atenţiei mediatice sporite. (…) Datorită acesteia medicii sunt mai sensibilizaţi şi se apleacă în mod expres asupra agentului patogen despre care se relatează în presă. (…)

Autorităţile din Arabia Saudită ar trebui să se limiteze la definiţia obişnuită a bolii. Ceea ce interesează de fapt sunt cazurile reale. Eu consider discutabil faptul că cei asimptomatici sau cu forme uşoare ar putea contribui cu adevărat la răspândirea virusului.

Concluzia este că absolut tot din ceea ce declara Christian Drosten în 2014 (şi pe care între timp pare a le fi uitat) se aplică la perfecţie în cazul pandemiei de COVID: Explozia de cazuri datorită creşterii numărului de teste PCR, care depistează în marea lor majoritate forme asimptomatice sau uşoare, fără un rol major în propagarea infecţiei, precum şi isteria mediatică, care contribuie la rândul ei la întreţinerea unei atmosfere de panică, justificată cum altfel decât prin rezultatele acestor teste PCR?

Asistăm astfel la un mecanism de potenţare reciprocă între numărul de teste şi atenţia mediatică, care se alimentează reciproc într-un demers cu circuit închis, un cerc vicios din care nu se întrevede nicio ieşire dacă se continuă în acelaşi fel.

Dacă ar fi să urmăm sugestiile lui Christian Drosten din 2014, soluţia ar fi renunţarea la testarea masivă PCR, concentrarea asupra cazurilor cu adevărat serioase şi încetarea isteriei mediatice. COVID e o boală printre altele, care în anumite cazuri poate lua şi forme grave. Dar la această agravare contribuie adesea şi panica şi anxietatea induse tocmai de mass-media, după cum constată binecunoscutul medic timişorean Virgil Musta: „Doctorul Musta a mai arătat că în urma consultării dintre medici s-a constatat că cei cinci pacienţi morţi fără a avea comorbidităţi „erau fie anxioşi, fie depresivi”.

„Se ştie că anxietatea şi depresia sunt factori favorizanţi în scăderea imunităţii. De aceea, pe sistemul acesta funcţionează şi placebo. Se ştie că în bolile infecţioase, dar nu numai, pacienţii care sunt optimişti şi au o gândire pozitivă au evoluţie mai bună. În lume, sunt câteva studii în care evaluează pacienţii şi îi tratează cu anxiolitice sau antidepresive”, a declarat doctorul Musta.”

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul globalist și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume cauze conservatoare și/sau naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă dorești să ai ce citi în continuare, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Campania R3Media a strâns 3.440 de lei din cei 17.561 lei...

Dragi prieteni ai R3Media, sunteți extraordinari! Campania de donații pentru luna septembrie s-a încheiat ieri cu un bilanț care mi-a depășit așteptările: din necesarul de...

Cele mai citite

Articole relaționate