Criticul literar, Ioan Buduca, vine cu o ipoteză interesantă cu privire la celebrele „Teze din iulie”, ale lui Nicolae Ceaușescu, din 1971.
Conform acestuia, ideile exprimate de Ceaușescu în discursul din 6 iulie 1971 nu-și au originea în vizitele în Coreea de Nord și China, ci într-un alt șir de evenimente.
Buduca scrie că Nicolae Ceaușescu a luat decizia de a opri liberalizarea pe stil occidental, după ce a văzut că președintele SUA, Richard Nixon, a eliminat etalonul aur și după ce clubul de la Roma a emis celebrul său raport „Limitele creșterii”, în care face apel la depopularea planetei.
„Azi, putem descifra lucrurile altfel. 1971 a fost un an cu adevărat crucial în istoria ideilor și practicilor social-economice. Atunci, în acel an, a fost retrasă procedura echivalării masei monetare prin etalonul aur și, astfel, s-a trecut la dezvoltarea prin inflație. Atunci, SUA au decis deschiderea relațiilor cu China, iar Sovietele au început să tremure de frică. Atunci a fost făcut public „Raportul Clubului de la Roma”, care recomanda descreșterea natalității globale pentru ca relația resurse-demografie să poată fi ținută sub control.
Putem lega, azi, aceste informații într-o anume coerență.
Azi, în 2023, avem știrea că multinaționalele din România intră în campania internațională pentru egalitatea de gen. Ariel lansează campania „Parentingul fără stereotipuri”, iar Engie își obligă angajații să meargă la cursuri despre LGBT.
Anarhizarea familiei tradiționale – zic unii.
Să ne uităm acum din nou la recomandarea Clubului de la Roma: descreșterea natalității. Să ne uităm iarăși la desființarea etalonului aur al banilor și trecerea la puterea nelimitată a tiparniței de dolari.
Cum ar fi de înțeles, azi, deschiderea SUA către China? Nixon a spus, către finele vieții sale, că a creat un Frankenstein și nu asta a vrut.
Ce s-a întâmplat? Dolarul american a creat un contrahegemon al lumii? Așa pare. Dar așa e?
Ceaușescu a avut multe conversații cu Nixon, se știe. A putut afla că etalonul aur nu permite dezvoltare tehnologică accelerată și, prin urmare, nici dezvoltare economică crescătoare.
Dar ce a înțeles el în 1971? Nu cumva conservatorismul său țărănesc a priceput că viitorul egalitarism nu va angaja proprietatea (ca în comunism), ci familia?
Nu știm. Ce știm este că în 1971 s-a speriat de calea pe care urma să o apuce Occidentul”, a scris Buduca în Cotidianul.
Cred că Ceaușescu a aflat și altele. De asta e posibil să fi închis și facultățile de psihologie și sociologie. În occident științele umaniste erau deja anexate de marxismul cultural al Școlii de la Frankfurt. Psihologia era influențată și de propaganda new age, în special de psihologia transpersonală și altele de genul. Cenzura emisiunilor și filmelor TV poate fi și ea un plan de apărare împotriva subversiunii hollywoodiene a manipulării imaginației și promovarea hedonismului, nihilismului și decăderii morale a occidentului.
Problema e că Ceaușescu a acționat stângaci ca un om incult și paranoic (un control freak), enervând populația, care nu știa ce se întâmplă.