Cornel Nistorescu: Din fericire, o mare parte din populația României nu vede progresismul ca pe un pas spre modernizare. Îl percepe ca pe o încercare de întoarcere în primitivism, de anulare identitară

Jurnalistul Cornel Nistorescu scrie despre „nevoia de identitate românească”, în contextul avansului progresismului în lume.

Într-un editorial din Cotidianul, Nistorescu menționează că a admirat „curajul și organizarea compatrioților noștri care s-au adunat la Valea Uzului pentru a repune crucile soldaților români îndepărtate printr-o decizie a autorităților”.

Jurnalistul a remarcat faptul că tot mai multe voci, cu autoritate, „recomandă” folosirea mai redusă a termenilor precum „patriot”. Din fericire, scrie Nistorescu, românii refuză progresismul, pentru că îl percep „ca pe o încercare de întoarcere în primitivism, de anulare identitară”.

„Mi-a plăcut curajul și organizarea compatrioților noștri care s-au adunat la Valea Uzului pentru a repune crucile soldaților români îndepărtate printr-o decizie a autorităților. Era un refuz românesc distinct de rescriere a trecutului, o reacție de apărare în fața unui fenomen ce vine peste noi, o formă de luptă pentru apărarea identității noastre românești.

Nebunia totală a început cu rescrierea trecutului. Dictaturile au încercat să elimine tot ce conținea aluzie,ironie sau contestare la adresa puterii. Satira era valabilă numai pe seama dușmanului. N-a fost suficientă experiența nenorocită a acelor ani cînd, la fiecare reeditare, se umbla cu foarfeca prin operele clasicilor.

Acum, practica renaște și în țările democratice. Vremurile curg în aceeași direcție. Se elimină roluri din opere și operete, se șterg personaje din romane, expresii din cîntece, sunt condamnați autori și sunt marginalizate personalități ale istoriei. Unele nume mari au fost trecute de pe soclu direct la magazie sau chiar la lada de gunoi. Asistăm la o furie a purificării morale prin incriminare, prin acuză și condamnare. Parcă am vrea să intrăm cu forța într-o epocă de rescriere nemiloasă a trecutului și de prezent controlat de frica de a nu greși. Ce nu convine noului marxism trebuie înlăturat fără milă. Un nou soi de gîndire politică încearcă să impună reguli și judecăți obligatorii. Ce contravine trebuie demolat, eliminat, marginalizat, rescris.

Copiii trebuie obligați să învețe noua istorie a lumii, noua gramatică a gîndirii și a moralei. S-a trecut repede de la demolarea statuilor, de la o tentativă de ”disciplinare a trecutului” la o încercare de administrare a limbajului. Vezi, Doamne,ca să fim feriți de rele și să nu discriminăm, nu ne mai putem exprima decît în baza standardelor aprobate de mari puteri și de uniuni de puteri. Am trecut repede de la interzicerea unor poezii la interzicerea unor sărbători și a unor cuvinte. Noua politică croită în laborator încearcă să impună adresarea statndardizată, folosirea controlată a unor cuvinte sau chiar eliminarea lor. Nu mamă, nu tată, nu sex, nu Crăciun, nu Paști.(…)

Va să zică, cuvîntul „patriot” începe să fie suspectat și considerat periculos pentru că este folosit de grupuri care la un moment dat nu ne mai plac sau care o iau razna.

Această agenție de presă (de stînga!) socoate că un cuvînt care exprimă un sentiment definitoriu pentru om în relația cu locul, comunitatea și familia în care s-a născut poate deveni un pericol.

Automat, se cuvine să-l folosinm mai puțin. De la pericol la interdicție nu mai rămîne decît un pas. Un pas făcut numai de oameni fără norme morale și scăpați de litera legii. Autorul nu realizează că poți distruge sau ucide și îmbrăcat în negru și ca un înger și cu un limbaj serafic sau numindu-i pe toți „frați și iubiți”. Unele grupuri extremiste au folosit o anume culoare. Ce facem cu ea, o producem mai puțin sau o interzicem?

Probabil că americanii, în uriașa lor diversitate, au și oameni sau grupuri care dau și sensuri trăznite unor cuvinte. Sau care vor să rescrie istoria Americii după pretențiile lor din anul 2003. Este dreptul lor să reglementeze limbajul și să-și rescrie istoria, să-și redeseneze piețele și orașele. Poate că sunt gata să curețe și limbajul de anumite cuvinte. Putem vedea din ce în ce mai multe încercări europene de a urma acest curent de import. Ba și la noi sunt bursieri care au îmbrățișat și importat idei și standarde progresiste.

Din fericire, o mare parte din populația României nu vede progresismul ca pe un pas spre modernizare. Dimpotrivă! îl percepe ca pe o încercare de întoarcere în primitivism, de anulare identitară. Care să fie explicația?

Noul curent se lovește de o nevoie puternică de identitate, venită din istorie și din credință. Din păcate, exact cînd renasc sentimentele patriotice, lumea noastră politică se apleacă insistent și orbește pe subiecte și dosare secundare, evitînd un imperativ al zilei:

Nevoia de identitate românească”, a scris Nistorescu.