Convoiul speranței

De dincolo de ocean, din SUA, am primit la 5 dimineața un mesaj: „Au ajuns! Au intrat în Ottawa!”

Mesajul e de la cineva foarte drag mie care locuiește la 2500 de km de Ottawa și urmărește cu sufletul la gură ce se întâmplă acolo.

Așa cum sunt sute de mii de mesaje din toate colțurile globului, căci privirea celor care își doresc libertate e îndreptată acum spre Ottawa. Din Australia, din România, din Finlanda, din Thailanda, din Austria, din Franța …

O voce tremurată, de femeie, la 7 dimineața, ora din Ottawa: „Hello truckers, thank you so much, I lost my job back in September and this is the first time in months I have hope! Thank you so much!”

Un copil de câțiva anișori, la aceeași oră matinală: „Hello truckers, I’m from Ottawa, I can’t wait to see you today!”. Se aude că abia s-a trezit, e somnoros și entuziast.
Unii copii intră pe radio doar să spună “Bună dimineața”.

Alte voci se aud de pe alte fusuri orare canadiene sau globale. Aceeași voce, a speranței! Mai copilăroasă, adultă, emoționată, tremurată, curajoasă, entuziastă, astea sunt nuanțe! Dar speranța se simte în toate vocile!

Nimeni nu știe exact câte camioane sunt, nici câte suflete care îi susțin pe camionagii, dar toți văd că sunt incredibil de mulți, unele drumuri sunt blocate, aglomerate, convoiul spre Ottawa e imens!

Cei din convoi se ajută între ei cu informații, cu combustibil, cu antigel, cu mecanici disponibili cu un sfat sau o mână de ajutor, cu mâncare, tot ce e nevoie. La fel îi ajută mii de canadieni pe drum, inclusiv cu un loc de cazare sau de luat masa. Cu banii strânși pe un cont unde s-a ajuns la donații de milioane de dolari canadieni.

În Ottawa sunt -20 de grade.

Dar se simte până aici căldura din sufletele oamenilor care în sfârșit au, de la Est la Vest, de la Nord la Sud, din Canada în România, SPERANȚA LIBERTĂȚII.”