Constipația apare atunci când mișcările intestinale sunt mai puțin frecvente și scaunele devin greu de eliminat. Se întâmplă cel mai adesea din cauza unor schimbări în dietă sau rutină, sau din cauza unui aport inadecvat de fibre. Trebuie apelat la medicul gastroenterolog dacă apar dureri severe, sânge în scaun sau constipația nu se rezolvă în câteva zile. Constipația este una dintre cele mai frecvente probleme gastrointestinale și afectează atât copiii cât și adulții. În acest articol îți spunem care sunt simptomele și cauzele constipației și care sunt remediile care pot fi utilizate.
Ce este constipația?
Vorbim despre constipație atunci când o persoană are mai puțin de 3 scaune pe săptămână. Dar acest lucru poate varia de la o persoană la alta. În consecință, constipația înseamnă o dereglare a tiparului individual. Un lucru este cert: indiferent de acest tipar, cu cât trece mai mult timp până să elimini scaunul, cu atât mai dificil va fi. Alte caracteristici cheie care definesc constipația sunt:
- scaune uscate și tari;
- mișcări intestinale dureroase și scaune greu de eliminat;
- senzația că intestinele nu s-au golit complet.
Cauzele constipației
Există multe cauze ale constipației, inclusiv factori legați de stilul de viață, medicamente și afecțiuni medicale.
Factorii legați de stilul de viață
Cauzele comune ale stilului de viață ale constipației includ:
- nu consumi suficiente fibre;
- nu bei suficientă apă (deshidratare);
- nu faci suficiente exerciții fizice;
- intervin schimbări în rutina obișnuită (călătoriile, mâncatul sau culcatul la ore diferite);
- consumul de cantități mari de lapte sau brânză;
- stresul
- rezistența la nevoia de a avea o mișcare intestinală.
Medicamente
Medicamentele care pot provoca constipație includ:
- medicamente puternice pentru durere, cum ar fi narcoticele;
- medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
- antidepresive, inclusiv inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei;
- antiacidele care conțin calciu sau aluminiu;
- pastile de fier;
- medicamente pentru alergii (antihistaminice);
- anumite medicamente pentru tensiunea arterială, inclusiv blocante ale canalelor de calciu și beta-blocante;
- medicamente psihiatrice;
- medicamente anticonvulsivante;
- medicamente antigreață.
Condiții medicale
Condițiile medicale și de sănătate care pot provoca constipație includ:
- afecțiuni endocrine, cum ar fi glanda tiroidă subactivă (hipotiroidism), diabet, uremie și hipercalcemie;
- cancer colorectal;
- sindromul colonului iritabil;
- diverticulită;
- disfuncție de evacuare a constipației;
- sindromul defecării obstrucționate;
- pseudo-obstrucție intestinală;
- tulburări neurologice, inclusiv leziuni ale măduvei spinării, scleroză multiplă, boala Parkinson și accident vascular cerebral;
- sindromul intestinului leneș;
- obstrucție intestinală;
- defecte structurale ale tractului digestiv (fistula, atrezia colonică, volvulus, invaginație);
- boli ale mai multor organe (amiloidoza, lupus și sclerodermia);
- sarcina.
Simptomele constipației
Este important să știi cum se manifestă constipația la copii și la adulți. Manifestările nu sunt întotdeauna aceleași, depind de alimentație, stare de sănătate, mișcare, stres. În general, simptomele constipației includ:
- mai puțin de trei mișcări intestinale pe săptămână;
- scaune uscate, tari;
- scaune greu sau dureros de eliminat;
- dureri de stomac sau crampe;
- balonare;
- greață;
- senzația de negolire completă a intestinelor după o mișcare intestinală.
Factorii de risc pentru constipație
Copiii și adulții pot avea o criză ocazională de constipație. Dar anumiți factori de risc fac ca oamenii să fie mai predispuși să devină constipați în mod constant („constipație cronică”). Acești factori includ:
- vârsta: persoanele în vârstă de peste 65 de ani sunt adesea mai puțin active, au un metabolism mai lent și au mai puțină forță de contracție musculară de-a lungul tractului digestiv;
- perioada sarcinii sau după sarcină: modificările hormonale pot predispune la constipație;
- lipsa alimentelor bogate în fibre: fibrele mențin alimentele în mișcare prin sistemul digestiv;
- administrarea anumitor medicamente;
- existența unor afecțiuni neurologice (boli ale creierului și ale măduvei spinării) și digestive.
Complicații ale constipației
Există câteva complicații care ar putea apărea în lipsa scaunelor regulate:
- vene umflate, inflamate în rect (hemoroizi);
- rupturi în mucoasa anusului din cauza scaunului întărit;
- o infecție în pungile (diverticulii) care se formează uneori de pe peretele colonului din cauza scaunului care a rămas blocat și s-a infectat (diverticulită);
- deteriorarea mușchilor podelei pelviene din cauza efortului de a mișca intestinele. Acești mușchi ajută la controlul vezicii urinare, printre altele. Prea multă încordare pentru o perioadă prea lungă de timp poate provoca scurgerea urinei din vezică (incontinență urinară de efort).
Tratamente pentru constipație
Aveți o mulțime de opțiuni pentru tratarea constipației, inclusiv în cazul copiilor. Există câteva remedii care ar putea rezolva problema fără să fie nevoie de dus la medic:
- mănâncă mai multe fibre: acestea fac scaunul mai voluminos și mai moale, astfel încât este mai ușor de eliminat. Crește treptat cantitatea de fibre din alimentație până la 35 de grame de fibre zilnic. Sursele bune includ cereale integrale care se găsesc în cereale, pâine și orez brun, fasole, legume și fructe proaspete sau uscate. Prunele uscate și cerealele din tărâțe sunt remedii testate.
- păstrează-te hidratat: apa este importantă pentru a preveni constipația. Încearcă să bei cel puțin 8 pahare de apă pe zi.
- limitează alimentele bogate în grăsimi: brânza și alte produse lactate, alimentele procesate și carnea pot înrăutăți constipația.
- anumiți carbohidrați cauzează probleme digestive, inclusiv constipație, la unele persoane (lactatele, merele, broccoli, grâul și lintea). Consultă un nutriționist sau un medic gastroenterolog.
Sunt și alte măsuri pe care le poți lua pentru a ameliora constipația:
- fă exerciții fizice în mod regulat. Mișcarea corpului menține și intestinele în mișcare;
- ajustează poziția pe toaletă: poate fi mai ușor dacă te ghemuiești sau îți ridici picioarele;
- verifică medicamentele: întreabă medicul dacă tratamentul medicamentos nu poate fi o problemă a constipației;
- masaj: masarea propriului abdomen într-un anumit model poate ajuta la încurajarea mișcărilor intestinale;
- supozitoare: unele medicamente pentru constipație sunt destinate a fi introduse direct în rect. De obicei, acestea acționează mai rapid decât laxativele pe care le iei pe cale orală.
- prebiotice și probiotice: este posibil să ai probleme digestive, inclusiv constipație, din cauza unui dezechilibru al bacteriilor care trăiesc în mod natural în intestine. Suplimentele sau alimentele care conțin prebiotice (bananele și fulgii de ovăz) și probiotice (iaurtul și alimentele fermentate) pot ajuta.
- laxative pentru tratamentul constipației: sunt cel mai bine luate doar pe termen scurt. Oprirea lor prea bruscă poate afecta capacitatea colonului de a se contracta.
- intervenție chirurgicală: intervenția chirurgicală poate fi o ultimă soluție dacă intestinul gros funcționează prea încet iar tratamentele nu ajută. Este posibil să fie nevoie să se îndepărteze o secțiune din colon.
Nu ignora constipația. Lăsată netratată, constipația poate duce la probleme reale, cum ar fi hemoroizii și rupturi ale pielii din jurul anusului (fisuri) care pot duce la sângerări. Consultă medicul dacă apar simptome precum:
- dureri de stomac;
- sânge în scaun;
- pierdere inexplicabilă în greutate;
- incapacitatea de a avea o mișcare intestinală.
