Coaliția PSD-PNL a scos SUA din proiectul Legii Apărării Naționale. Senator: Se încearcă eliminarea parteneriatului cu SUA și introducerea țării în războiul din Ucraina

Proiectul de lege al Apărării Naționale nu mai menționează parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.

Alineatul 2 al articolului menționează că „Apărarea națională se realizează atât în context național, al apărării colective în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și în cadrul politicii de securitate și apărare comună a Uniunii Europene, cât și în cadrul unor coaliții”.

Președintele – interimar, Ilie Bolojan, a declarat că speră ca acesta să fie votat în Parlament până la sfârșitul lunii mai, adică până își intră în atribuții noul președinte.

Senatorul Petrișor Peiu (AUR) susține că prin această mișcare, actuala putere încearcă să uzurpe rolul noului președinte.

Din proiectul de lege a dispărut Parteneriatul strategic dintre România și SUA, renunțându-se la orientarea de 30 de ani a României, orientare care întrunește consensul societății românești.

Proiectul este neconstituțional pentru că încalcă prevederile Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2020-2024 votată în parlament și aflată în vigoare. În strategie se prevede că pilonii politicii externe și de securitate a României sunt apartenența la UE și NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA, care este tăiat de Bolojan și oamenii lui.

Guvernul Marcel Ciolacu a fost învestit prin Hotârârea Parlamentului și în programul său aprobat de Parlament este un capitol consistent despre Parteneriatul strategic cu SUA. Asadar, in caz că Guvernul încalcă Hotărârea Parlamentului prin care a fost învestit și renunță la Parteneriatul strategic cu SUA, trebuie să demisioneze.

Pe lângă colaborarea din cadrul NATO, România și SUA au o relație militară bilaterală, au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării, care este baza angajamentului american în România.

Mii de soldați americani sunt prezenți în România. România și SUA operează în comun bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, poligoanele Babadag, Smârdan, Cincu, Capul Midia și baza de la Târgu-Mureș, precum și baza de la Deveselu.

Același articol din proiectul de lege menționează pentru prima dată în politica de apărare națională și așa-zisa politică europeană de apărare, care încă nu există, dar se pretinde că apărarea națională a României se asigură în cadrul acestei.

Politica antiamericană a Coaliției care dă NATO și parteneriatul strategic cu SUA pe “Apărarea europeană” pune în pericol siguranța națională a României”, a scris Peiu.

Acesta a remarcat și sintagma „în cadrul unor coaliții”, ceea ce poate însemna și introducerea României în așa zisa „Coaliție de voință” inițiată de Franța prin care ar putea trimite trupe în Ucraina.

De asemenea, se discută acordarea de către România și alte state de garanții de securitate Ucrainei, deși aceasta nu este stat membru NATO.

„Așadar, prevederea din proiect privind coalițiile poate urmări angajarea armatei române în confruntări militare peste hotare în afara cadrului NATO și împotriva voinței suverane a poporului român.

În aceeași notă antinațională și antiamericană Ilie Bolojan a început prin a anunța un proiect necunoscut până în prezent, de “creștere a capacității de apărare a României până în anul 2030”, adică de creștere a bugetului pentru apărare, după cum a precizat Bolojan.
Ilie Bolojan fără nicio legitimitate și fără niciun mandat a implicat România în așa zisa “Apărare Europeană” care presupune în primul rând cumpărarea de armament de la concernele europene, de fapt franco-germane.

În propunerea Comisiei Europene se prevede ca statele membre UE să facă în comun achiziții de armament, după modelul nefast al achizițiilor comune de vacccinuri ARN în perioada pandemiei”, spune Peiu.

„Nu înțelegem ce se ascunde în spatele intențiilor lui Bolojan de a grăbi adoptarea unui proiect de lege al Apărării care așteptă de 6 ani, iar acum proiectul respectiv consfințește dispariția Parteneriatului Strategic al României cu SUA. Nu înțelegem de ce trebuie să punem NATO la Haga în fața faptului împlinit, că România a și aderat la “Apărarea Europeană”, iar tot până atunci guvernul să ia creditele de la UE și să și anunțe lista de achiziții militare care se vor efectua cu banii din imprumuturi.

Noi susținem întărirea capacității de apărare a țării prin apartenența la NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA. Susținem înzestrarea armatei române în funcție de necesitățile sale reale și nu în funcție de comenzi politice primite de la guverne străine. Înzestrarea armatei române să se facă prin achiziții publice transparente și concurențiale, nu prin limitarea pe criterii politice a furnizorilor și prin achiziții preferențiale la comandă politică străină.

Ne opunem participării României la orice coaliții în afara cadrului NATO și ne opunem implicării armatei române peste hotare în afara obligațiilor pe care ni le-am asumat prin Carta NATO”, a concluzionat senatorul.