Co-președintele maghiar al Comitetului de colaborare româno-maghiar în domeniul minorităților naționale, Ferenc Kalmar (foto) , a declarat miercuri la Oradea că a cerut Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de la București ca România „să acorde autonomie și drepturi colective pentru minoritatea maghiară”, transmite agenția maghiară MTI.
Co-președintele din partea României, Daniela Gîtman, secretar de stat în MAE, a refuzat cererea, afirmând că România respectă deja toate convențiile europene obligatorii.
Cei doi oficiali români s-au întâlnit la București la 10 octombrie, iar la discuții oficialii au convenit să coopereze pe baza Tratatului de Înțelegere, Cooperare și Bună Vecinătate între România și Ungaria semnat la Timișoara în 16 septembrie 1996, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe.
Reamintim că România a respins constant cererile de autonomie și drepturile colective invocate de partea maghiară. Ferenc Kalmár „şi-a exprimat, de asemenea, opinia potrivit căreia nu trebuie renunţat la cererea de autonomie şi la drepturile colective. Problema trebuie să se afle pe ordinea de zi şi atunci când războiul dintre Rusia şi Ucraina se va încheia, iar părţile se vor aşeza la masa negocierilor”, arată agenția MTI.
Alături de Kalman, la conferința de la Oradea a participat și fostul pastor reformat, Laszlo Tokeș. Acesta a afirmat că România ar avea „o datorie de secole” față comunitatea maghiară.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Istoria Românilor, de Petre P. Panaitescu, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media
„Parlamentul României ne datorează asta. Aceasta este o datorie veche de secole a naţiunii române, a politicii româneşti”, a spus László Tőkés. Citându-l pe Ferenc Kalmár, acesta a adăugat că legea trebuie să asigure drepturi colective, întrucât integrarea fără drepturi colective înseamnă asimilare.
Un alt individ prezent la conferință, István Csomortányi, vicepreşedintele Consiliului pentru Autonomie “Partium”, a făcut apel la regionalizare.
István Csomortányi a menţionat că între 1992 şi 2011 numărul maghiarilor din România a înregistrat o scădere de 30%, şi probabil că recensământul efectuat în această primăvară va arăta că acest declin a continuat. În opinia sa, declinul dramatic indică faptul că politica românească privind minorităţile naţionale este departe de a fi una exemplară. Potrivit politicianului, transformarea administraţiei publice româneşti pe regiuni istorice ar fi atât în interesul românilor, cât şi în cel al maghiarilor, întrucât ar ajuta la dezvoltare.
cu Colective e problem,
ionopotochivanici.