În Chile au avut loc alegerile prezidențiale duminică, 19 decembrie, în urma cărora fostul șef de stat conservator, José Antonio Kast, a pierdut în fața progresistului Gabriel Boric, care a fost și lider al Partidului Comunist din țara sa. Acesta a câștigat alegerile cu 55,86% din voturi, față de 44,14% obținute de Kast. În spatele noului președinte a stat coaliția de stânga „Apruebo Dignidad”, ce include Frontul Larg și Partidul Comunist.
Gabriel Boric propune dezvoltarea unui sistem dependent de stat, criticând privatizările făcute de liderii anteriori. Pune accentul pe ideologia feministă și pe cea ecologistă, această coaliție dorind să adopte o nouă Constituție.
„Uniunea Europeană îl felicită pe Gabriel Boric pentru alegerea sa la președinția Chile. Sperăm să putem întări și mai mult relațiile noastre cu viitorul guvern al Chile. Suntem parteneri și, împreună, suntem mai puternici”, a declarat Josep Borrell, șeful diplomației europene, într-un mesaj în spaniolă.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Ghidul incorect politic –despre femei, sex și feminism, de Carrie Lukas vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Opozantul său, conservatorul José Kast, a fost șeful statului chilian din 2017 până în acest an. Acesta s-a opus avortului, marșurilor și ideologiei LGBT, căsătoriilor cuplurilor de același sex și imigraților ilegale.
„L-am felicitat pe Gabriel Boric pentru marele său triumf. De azi, el este președintele ales al statului Chile și merită respectul nostru și colaborarea noastră constructivă”, a declarat Antonio Kast.
La mitingurile organizate de echipa de campanie a lui Boric au fost fluturate foarte multe steaguri comuniste (cu secera și ciocanul), alături de steaguri LGBT.
Daca CIA nu voia sa ajunga presedinte Gabriel Boric,nu ajungea. Prea o duceau bine.
Articolul s-a terminat înainte să ajungă la fatidica întrebare: oare de ce ? Au măsluit Putin/Xi/etc. alegerile ? Au dat ei o mică lovitură populară, precum cea din 9/11/’73 ? Să nu fi auzit băștinașii de miracolul economic de la vecinii chilieni (1973-1990) – dacă aleg „pe cine trebuie” ?
Oricum, un scor de 44% este imens, asigură garantat victoria Dreptei în doar câteva luni. Atât durează până își demonstrează Stânga „incompetența” și apar celebrele lipsuri de la raft (și vestitele „sancțiuni”!). Practica demonstrează că 1-10% este suficient.
De-om trăi, om vedea.
Mulțumesc.