Ce ne-a adus UE. Răspunsul Comisiei Europene la acuzațiile unui român: protecția datelor cu caracter personal, politici de protejare a climei, eliminarea roamingului

Dialog interesant între români și Comisia Europeană pe pagina oficială de facebook a acestei instituții.

La o postare a Comisiei Europene, în care oamenii sunt îndemnați să salveze planeta folosind energie regenerabilă, cele mai apreciate comentarii sunt cele în care Uniunea Europeană este criticată.

Cel mai apreciat comentariu de la postare este cel al lui Ioan Cioarcă: „Nu cred in UE! Nu cred in toate inepțiile debitate de niște funcționari rupți de realitate, infailibil în concepția lor, nealeși de cetățeni, pentru care democrația este o vorbă goală, iar de viață oamenilor peste care își întind hegemonia le pasă cam cât de omătul de anul trecut”.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Ghidul incorect politic – Despre încălzirea globală și ecologism, de Christopher C. Horner, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Spicuim dintre cele mai apreciate comentarii:

„În primul rind ar trebuii sa se lupte pentru încetarea războiului Mai poluant decit războiul ce mai este pe pămînt Comisia ar trabuii să facă în primul rind PACE restul sunt cuvinte goale”, spune și Atila Moldovan.

„Mai terminati cu prostiile! Stiti foarte bine ca soarele are o activitate mai intensa pe o perioada de 7 ani ! A mai avut si acum cateva secole ! Nu mai inselati oamenii ca sa faceti ce vreti voi cu ei!”, a scris și Carmencitta Dumitrescu.

Gigi Tătaru a scris și el un comentariu foarte apreciat, în care combate afirmațiile UE despre „încălzirea globală”: „Comisia Europeană va descoperi că adevărata amenințare pentru civilizația umană nu este încălzirea globală. Adevărata amenințare pentru oameni este răcirea globală, cunoscută și sub numele de Iarnă. Mult mai mulți oameni mor de frig în fiecare an decât mor de căldură”.

La unul dintre comentariile critice, Comisia Europeană răspunde cu lista lucrurilor pe care „România le-a avut de câștigat” de la intrarea țării noastre în UE. Pe lângă „sprijinul financiar oferit”, Comisia înșiră șapte lucruri benefice pentru țara noastră, după cum urmează:

• libertatea de circulație și ședere
• protecția datelor cu caracter personal
• standarde înalte pentru produsele din magazinele din UE
• Erasmus+
• produse alimentare de calitate
• politici de protejare a climei
• eliminarea taxelor suplimentare de roaming in UE

După cum se poate observa, din această listă, unele dintre beneficii par derizorii, privite în ansamblul tabloului situației României.

Astfel, UE se laudă cu „ politici de protejare a climei”, deși România este penultimul loc în clasamentul poluatorilor din Uniunea Europeană. Țara noastră a ajuns în această poziție și din cauză că a fost nevoită să închidă multe instalații industriale, ceea ce a dus la pierderea de locuri de muncă, inclusiv la plecări masive în străinătate.

În ceea ce privește „produse alimentare de calitate”, aceasta este un eufemism pentru importurile masive de produse alimentare din Occident, în detrimentul producătorilor locali.  Astfel, s-au pierdut mii de locuri de muncă, pământul a rămas nemuncit, țăranii au renunțat să mai producă, plecând din țară.

Conform tuturor sondajelor, majoritatea românilor preferă produsele alimentare autohtone și nu produsele de import. Așa că, importul masiv de produse alimentare din Vest a fost un beneficiu pentru producătorii de-acolo, în primul rând, nu pentru români.

În ceea ce privește „protecția datelor cu caracter personal”, aceasta nu poate fi decât o glumă. La momentul aderării României în UE,  nimeni nu se gândea că datele personale ar fi în pericol, pentru simplul motiv că nu erau cerute decât în țară, unde se și stocau.

Cererea UE de digitalizare masivă a vieții a dus la această problemă, nicidecum nu a fost o nevoie a românilor, care locuiesc și în 2022, în proporție de 40-50%, în mediul rural.

„Libertatea de circulație și ședere” a permis exodul creierelor, aproximativ patru milioane de români părăsind țara. Într-un articol celebru, în Financial Times, Clotilde Armand – primarul francez al Sectorului 1 – admitea că Estul Europei a dat UE mai mai mult decât a primit, numai prin milioanele de creiere bine pregătite care au părăsit aceste țări după integrarea în UE.

În ceea ce privește „eliminarea taxelor suplimentare de roaming in UE”, vă lăsăm pe dvs să judecați dacă asta a fost o nevoie arzătoare a țării noastre în 2007.