Publicistul Cătălin Sturza analizează, pe pagina sa de facebook, reacția unei părți a elitei progresiste din România față de vandalizarea bisericii din parcul IOR din Capitală.
El remarcă faptul că o parte a acestei elite nu a scos un cuvânt pentru condamna incidentul, ci rostogolesc teze fanteziste pentru a arunca vina în altă parte.
„O biserică este vandalizată în București cu mesaje anticreștine. Aceste mesaje par să aparțină unor activiști extremiști „de stânga”. Ele fac parte din registrul neo-marxist cel mai „up-to-date”. Câteva icoane cad și ele victimă violenței și actului de profanare. Avem, așadar, de-a face cu un gest de intimidare la adresa credinței creștine și de profanare sau desacralizare a lăcașului de cult. Este un gest primitiv, violent, profund condamnabil. Este ceea ce putem spune cert la o primă analiză. La o a doua privire, am putea să adăugăm că este un gest care spune ceva despre atmosfera din societatea românească, despre violența endemică, despre cultura noastră sau lipsa noastră de cultură cu privire la respectul reciproc și la exercitarea libertății religioase.
Și care sunt reacțiile care apar într-o parte a presei mainstream și a establishmentului „progresist”? Vreo vorbuliță despre ura anticreștină? Despre faptul că acest fenomen este unul tot mai prevalent, din păcate, în societatea românească? În timp ce el ia amploare și în anumite țări occidentale? Sau măcar vreo formă de distanțare față de violența gestului și față de actul de profanare? Nu, nici pomeneală de așa ceva.
Ei bine, o parte a presei mainstream și a establishemtnlui „progresist” se apucă să rostogolească o teză lansată de o publicație catalogată, tot de acest establishment, drept „conspiraționistă”, „fake news” și „propagandă rusească”. Unii dintre cei care scriu dau și numele publicației sau al autorului tezei. Alții preiau doar teza ca atare. Teza este că un partid politic ar profita de pe urma actului de desacralizare; în alte variante, că atacul respectiv ar fi fost pus la cale de un partid politic (sau de apropiații / simpatizanții partidului respectiv), tocmai pentru a împinge agenda acelui partid politic. Ce contează că a fost vandalizată o biserică. Ce contează că este foarte greu să ne imaginăm cum un partid care se consideră apropiat de Biserică, precum cel în cauză, s-ar apuca să vandalizeze demonstrativ biserici și să profaneze icoane. Ce contează că inscripțiile vandalilor sunt, după cum arătam, din repertoriul neomarxist cel mai up-to-date; și par mai degrabă operele unor activiști sau teribiliști puși la zi cu ce se întâmplă „dincolo”, și nu gesturile vreunor „troglodiți” care vor să scoată un pic de rating”, a scris el.
Cătălin Sturza a remarcat că există un tipar al progresismului: vehicularea de teorii ale conspirației despre conservatori sau creștini, pentru a-i demoniza pe aceștia.
„Ar trebui oare să ne mirăm? Este ceva nou? Sau, în fapt, este ceva ce am mai văzut? Eu unul spun că nu este prima teorie a conspirației vehiculată de aceste elite. Ba chiar deloc. Să luăm alte exemple:
1. Neoprotestanții americani și asociațiile pro-familie (onorabile) conspiră cu rușii și cu Putin ca să readucă teocrația și Inchiziția. Vedeți documentarul „The Family” de pe Netflix, spotul cu „Copiii referenulumului” făcut de Papaya, teza fiind vehiculată apoi iar și iar de o sumedenie de „influenceri” din establishmentul respectiv.
2. Când lucrurile nu ies precum vor elitele stângiste (și radical-stângiste), este mereu mâna romulanilor, a klingonienilor sau a bubulilor. Vedeți Trump 2016 și Brexit 2016, cu toate urmările lor.
3. Creștinii asumați fac parte dintr-o kaballa mondială care are ca scop să interzică săpunul și pasta de dinți, să mute veceul înapoi în fundul curții și să întoarcă omenirea în Evul Mediu; eventual, să îi oblige pe toți oamenii să meargă în genunchi în pelerinaje și să îl pună pe Patriarh în rolul de președinte al planetei (sau măcar al acestei părțin din lume). Aceasta este prezumția de fond cam a oricărui articol despre creștinism din publicații de tipul Vice & Co.
4. Creștinii și conservatorii conspiră ca să „fure avortul” și toate „cuceririle” Revoluției sexuale de la muncitorul sărac și cinstit și să retrimită femeia înapoi la cratiță (încuind-o, eventual, iremediabil în bucătărie). În mod ciudat, din această conspirație nu fac niciodată parte și musulmanii, în ciuda faptului că există destule secte radicale prin Islam cu o concepție despre rolul și locul femeii care ar fi un fundament mult mai solid pentru astfel de temeri și intrigi fictive.
5. Creștinii au ca scop să ucidă întreaga omenire în timpul pandemiei Covid, prin ritualurile de cult ale Bisericii. Veți găsi nenumărate exemple în timpul acestei pandemii prin tot felul de publicații „mainstream”. Vedeți doar articolele care compară BOR cu ISIS, apoi cu nazismul în „Libertatea”.
Nu mi-am propus o trecere în revistă exhaustivă a teoriilor conspiraționiste ale „stângii”, așa că mă opresc la cele câteva exemple de mai sus. Însă aș spune, mergând mai departe, că mai toate narativele „establishmentului” progresist sunt de același fel. Cel puțin cele care agită frică, instigă la ură (vedeți din nou comparațiile dintre BOR și ISIS) și au ca scop agitația și propaganda – aceste narative sunt, în sensul cel mai pur, teorii ale conspirației.
Acum, dacă ar fi să extrag o regulă generală – ei bine, regula este aceasta:
A. Când o prejudecată „de stânga” este confirmată de un singur eveniment, acel eveniment este tratat drept unul reprezentativ pentru întreaga tabără creștină sau conservatoare (a se vedea exemplul cu fake newsul despre limuzinele de la inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului – acestea erau limuzine de protocol ale SPP-ului care au fost prezentate de o parte a presei drept mașinile personale ale ierarhilor sau preoților veniți acolo; și prin extensie toți preoții români ar conduce astfel de limuzine de lux.)
B. Când o prejudecată „de stânga” este contrazisă de un anumit eveniment, acest eveniment este tratat ca unul izolat, când nu este pur și simplu negat sau acoperit printr-o teorie a conspirației (ca în cazul vandalizării bisericuței din IOR). Iar dacă susții că el ar putea să fie reprezentativ, atunci ești acuzat de „hate speech”!” , a continuat el.
În concluzie, publicistul se întreabă cât mai avem până ajungem la violența reală împotriva unor oameni considerați țapi ispășitori de „așa-zise elite”.
„ Secolul XX ne arată că violența simbolică este doar un prim pas, către violența reală și generalizată. „Silence is violence”, ne spune mereu în alte cazuri elitele establishmentului „progresist”. Să nu condamni violența înseamnă să participi, implicit, la violență. Câți pași mai avem până la violența reală împotriva unor oameni considerați fie țapi ispășitori potriviți, fie neconformi cu agenda unor așa-zise elite?”, încheie Sturza.
L’Assemblée des Ordinaires catholiques de Terre Sainte (ACOHL) a condamné la quatrième attaque – en un mois à peine – du même monastère orthodoxe roumain à Jérusalem, qui jouxte un quartier fief des juifs ultra-orthodoxes, et a accusé les activistes juifs ultra-orthodoxes de ces attaques. Cette fois, un incendie a été allumé dans l’entrée de l’église.
« Nous, Églises catholiques, nous unissons aux Églises orthodoxes et à toutes les autres communautés chrétiennes de Jérusalem et condamnons fermement ces actes de vandalisme qui offensent non seulement la vie des chrétiens, mais aussi celle de beaucoup de ceux qui croient encore au dialogue et au respect mutuel. Ces actes sont contraires à l’esprit de coexistence pacifique entre les différentes communautés religieuses de la ville », affirme l’ACOHL.
L’association demande aussi « aux autorités de sécurité israéliennes d’enquêter sérieusement sur ces incidents et de traduire les assaillants en justice ». Nombre des attaques fomentées par les activistes juifs ultra-orthodoxes contre les palestiniens, mais aussi d’autres religions, communautés ou tous ceux qui à leur avis sont susceptibles de soutenir des compromis et des négociations de paix, font l’objet d’une grande mansuétude de la police et de la justice israéliennes.