Cătălin Raiu, reprezentantul României în panelul de experți pe libertate religioasă al OSCE și președintele FoRB România. Asociație pentru Promovarea Libertății Religioase, spune că noile recomandări ale autorităților pentru credincioși nu relaxează restricțiile, ci introduc altele noi, inclusiv în locuința privată a cetățeanului.
El afirmă, într-un interviu acordat siteului știripesurse, că aceste noi reglementări sunt marcate de contextul pre-electoral în care au fost anunțate și că validează ipoteza că partidul de la guvernare încearcă să recupereze voturile pierdute în urma deciziilor luate în pandemie față de credincioși.
„Contextul în care apar aceste noi, de fapt vechi, reglementări detaliate ,este unul pre-electoral, practic în ultima zi de campanie. Eu tot timpul am militat pentru depolitizarea libertății religioase și amenajarea unui cadru de dialog conform cu standardele internaționale în materie de libertate religioasă, cadru care putea fi lansat din timp, din martie-aprilie. Dialog instituționalizat nu înseamnă întâlniri informale, ci proceduri, listă clară de participanți, consemnarea poziției fiecăruia, conferințe de presă, etc. Publicarea, vineri seara, în ultimele ore ale campaniei a unei liste de reglementări/recomandări „prietenoase” îmi validează o ipoteză mai veche: că partidul de la guvernare a pierdut foarte multe voturi în urma stângăciilor pe care le-a avut în pandemie față de viața religioasă.
Este, din nou, vorba de un comunicat de presă sec și cu ton defensiv. Reglementările ar fi trebuit explicate într-o conferință de presă și completate cu răspunsurile la întrebările venite din partea jurnaliștilor. Nu înțeleg cum de Guvernul poate face eforturi de comunicare susținute atunci când e vorba de restricții pe educație, vaccinare, mobilitate etc, dar nu și în privința vieții religioase.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Dacă Dumnezeu nu ar exista de G.K. Chesterton și vei contribui la susținerea siteului R3Media.
Ordinul conține aproximări juridice și ciudățenii. De exemplu reglementarea/recomandarea distanței fizice de minim 2 metri în cazul desfășurării slujbelor „la domiciliul credinciosului”. Cred că este o premieră, atât în România, cât și în alte țări cu pretenții democratice, când este reglementat cum trebuie să se comporte oamenii în intimitatea propriei locuințe private. În baza cărui atribut statul recomandă la ce distanță se roagă oamenii în cadrul propriei locuințe? Este posibilă administrarea Euharistiei în condițiile păstrării distanței de 2 metri? Se respectă în acest caz principiul aplicabilității generale? Adică, dacă statul reglementează că preotul trebuie să stea la 2 metri de credincios, înseamnă că statul a reglementat și, spre exemplu, distanța de la care un profesor poate medita un elev într-o locuință privată în timpul pandemiei?
Revin la standardele internaționale: libertatea religioasă este un drept fundamental care nu poate fi restricționat decât prin LEGE, nu prin ordin de ministru, comunicat de presă sau liste de recomandări. Textul conține multe imprecizii juridice care ar fi fost evitate dacă s-ar fi apelat la logica standardelor internaționale în materie de libertate religioasă: documentul susține în titlu că face recomandări, dar enunță reguli, se traduce în mod eronat termenul „colectiv” cu „public”, iar 3 rânduri mai jos spune că „slujbele religioase cu caracter colectiv nu sunt considerate adunări publice”.
Nici măcar site-ul Basilica nu arată clar dacă e vorba de recomandări sau restricții: „Comunicatul emis de SSC subliniază faptul că aceste Recomandări nu conțin nici o nouă restricție în ceea ce privește desfășurarea vieții religioase” )
Prin definiție, recomandarea nu poate fi o restricție. Iar restricțiile sunt obligatorii, deci nu pot lua forma unei recomandări.
Una peste alta, mie mi se pare că intențiile bune ale Guvernului, pe de o parte de a lupta cât mai eficient contra pandemiei, pe de altă parte de a restricționa cât mai puțin din drepturile și libertățile cetățenești, au fost și sunt, în continuare, sabotate în primul rând prin lipsa dialogului instituționalizat (care trebuia inițiat încă din martie, nu abia în noiembrie), prin necunoașterea standardelor internaționale care reglementează foarte precis viața religioasă în timpul unei pandemii și mai ales printr-o comunicare publică abruptă, lipsită de empatie și neprofesionistă.”, a spus, pentru stiripesurse.ro, Cătălin Raiu.
