EDUCAȚIECât de bune sunt colegiile bucureștene „de top”? O analiză statistică comparată

Cât de bune sunt colegiile bucureștene „de top”? O analiză statistică comparată

ASPECTE INTRODUCTIVE

În mentalul colectiv (elevi, părinți, profesori, mass-media), cele mai bune licee, pentru care se bat, se zbat și răzbat absolvenții clasei a VIII-a, sunt așa-numitele „licee de top”. După o simplă căutare pe internet, identificăm multe clasamente având mereu în prim-plan unități școlare precum C.N. Sf. Sava, C.N. Gh. Lazăr, C.N. Tudor Vianu, C.N. Gh. Șincai, C.N. M. Viteazul ș.a. 

Ceea ce ridică aceste licee în percepția oamenilor sunt rezultatele excelente la concursurile și olimpiadele naționale și internaționale, promovabilitatea ridicată la bacalaureat (98% – 100%), mediile mari obținute, traiectoria postliceală la universități bine cotate din Europa de Vest, personalitățile sau celebritățile care s-au ridicat de aici, tradiția ș.a.m.d. Mai simplu spus, imaginea publică generală a liceelor „de top” este aceea a unor școli unde „se face treabă”.

Toate observațiile de mai sus nu iau în calcul o variabilă esențială: materialul uman, adică potențialul elevilor, care este mult mai ridicat la liceele de top – dovadă stând mediile de admitere. De aici decurge întrebarea firească: un liceu de top, în care sunt admiși doar elevi cu medii de peste 9.50, poate fi considerat „bun” din moment ce la bacalaureat are (și) medii de 6, 7 sau 8? Nu multe, nu majoritare, e drept, dar există. Altfel, un liceu cu medii de admitere între 6 și 8 poate fi considerat „mediu” sau „slab”, dacă la bacalaureat are și medii de 9.50? Nu multe, nu majoritare, dar există.

„Liceu de top” nu este echivalent întotdeauna cu „liceu bun”. Și pentru că argumentele principiale și emoționale nu își au locul în această discuție, deoarece alunecă ușor spre subiectivism, voi demonstra afirmația de mai sus apelând la date statistice. Cum singurele utilizabile în acest sens și conferite de sistem sunt notele, vom face apel la ele, chiar dacă sunt irelevante din anumite puncte de vedere. Dar alte date concrete nu avem. Nu se pot cuantifica nici relațiile dintre elevi și profesori, nici atmosfera plăcută din școală, nici prieteniile legate, nici bucuria de a participa la lecții, nici impactul activităților extracurriculare, nonformale și informale… Uneori este dificil să compari chiar și baza materială, calitatea și priceperea profesorilor etc. Singurele date pe care le putem compara rămân notele. În ciuda imperfecțiunii lor, pot sugera totuși un anume nivel al rezultatelor învățării, al eficacității metodelor didactice și al implicării profesorilor, al motivației și interesului elevilor pentru a-și respecta statutul etc.

Din această perspectivă de analiză, un liceu bun trebuie să fie un liceu eficient. Pentru comparație, nu poți evalua numai rezultatele (olimpiade, promovabilitate la bacalaureat, inserția profesională etc.), ci trebuie să le raportezi întotdeauna la resursa disponibilă sau potențialul elevilor. Deci care sunt cele mai eficiente (bune) licee din București?

BAZA DE DATE ȘI METODOLOGIE 

Pentru a afla, am selectat 29 de licee după anumite criterii. În primul rând, pentru validitatea analizei, acestea trebuie să facă parte din aceeași categorie. De aceea, am ales, pe cât posibil, doar licee și colegii teoretice, evitate fiind cele vocaționale și tehnice. În al doilea rând, au fost alese licee fără diferențe prea mari între specializări (diferențe mici la ultima medie de admitere între specializări). Deci vom încerca să aflăm care sunt liceele bune doar dintre cele analizate, ci nu din întreg Bucureștiul.

Pentru liceele alese, din Ghidul de Admitere 2017 am preluat media ultimului admis (care, de fapt, fusese media din anul anterior). Aceasta este relevantă pentru potențialul elevilor admiși („materialul uman” cu care lucrează liceul, după cum l-am numit mai sus).

De pe site-ul Bacalaureat 2021 (sesiunea iunie-iulie) am preluat rezultatele (după rezolvarea contestațiilor) generației care intrase la liceu cu 4 ani în urmă. Comparând cele două seturi de date, vom afla multe lucruri interesante despre rata de progres, randamentul asigurat de liceu, eficiență etc.

Fig.1. Cele 29 de licee analizate, ordonate după ultima medie din Ghidul de Admitere 2017. Ierarhia este dominată de aceleași colegii an de an, cu ușoare rocade. Din această medie a fost derivat un indice de potențial (IPE), cu valori între 1 (minim) și 10 (maxim). Acest IPE ne va fi util la calculele de mai târziu.

REZULTATE ȘI COMENTARII 

  1. Rata de progres școlar. De ce C.E. V. Madgearu, C.N. Elena Cuza și C.N. Gr. Moisil sunt bune, iar C.N. M.Viteazul, C.N. Gh. Lazăr și C.N. Gh. Șincai sunt slabe. 

Fig.2. Clasamentul liceelor după rata de progres școlar. Datele de pe prima coloană arată procentajul elevilor care au obținut la bacalaureat 2021 media egală sau mai mare cu ultima medie de admitere în anul 2017 (coloana a doua). Altfel spus, 66% din elevii de la C.E. V.Madgearu au depășit la bacalaureat media 8.52. La C.N. Elena Cuza 62% dintre elevi au depășit media 8.65 ș.a.m.d.

Această rată de progres este relevantă pentru că ea relaționează rezultatele la bacalaureat, ca orizont de așteptare, cu potențialul elevilor: dacă sunt admiși elevi foarte buni în cls. a IX-a, cu medii de peste 9.50 – este de așteptat să aibă rezultate foarte bune și la bacalaureat. Ceea ce nu se întâmplă, demonstrându-se anumite pierderi înregistrate de elevi în cei 4 ani: fie prin strategiile didactice, fie prin demotivare în general, fie prin dezinteresul acordat bacalaureatului.

Putem afirma fără echivoc că un elev admis la unele colegii „de top” are șanse de 60-75% să înregistreze un regres (mai mic sau mai accentuat) în cei 4 ani de liceu. La C.N. Gh. Șincai, de exemplu, doar 25% dintre elevi au depășit la bacalaureat orizontul de așteptare, anume media 9.42. Deci 75% dintre elevi au regresat în liceu față de finalul clasei a VIII-a.

Din rata de progres a fost derivat un indice de progres școlar, cu valori între 1(minim) și 10(maxim), care va fi folosit în calculul final al eficienței.

  1. Promovabilitatea bacalaureatului 2021. Dintre „liceele de top”, C.N.B. G.Coșbuc este singurul care și-a respectat eticheta. 

Fig.3. Clasamentul liceelor după rata de promovare la bacalaureat 2021. Unele colegii naționale respectabile anunță în mod ridicol pe site ori în ghidurile de promovare, ca unul din obiectivele principale: „atingerea unei rate de promovare a bacalaureatului de 100%”. Este ridicol ca un liceu cu elevi de media 9.50-10 (la admitere) să trâmbițeze ca obiectiv promovabilitatea de 100%, recunoscându-și astfel anumite stângăcii ale strategiilor didactice și manageriale. Ca și cum ai fixa ca obiectiv principal evitarea retrogradării lui Messi și Cristiano Ronaldo. Sunt puțini respinși la bacalaureat (unul, doi, trei sau patru), dar SUNT. Elevi care, teoretic, au venit cu medii de peste 9.50 în clasa a IX-a…
Din promovabilitatea la bacalaureat am derivat un indice de promovabilitate, de asemenea cu valori între 1 și 10 (IPB).
Și pentru că promovabilitatea este relevantă doar prin raportare la resursa existentă, am realizat corelația dintre cele două (fig.4).
Fig.4. Corelația dintre promovabilitatea la bacalaureat 2021 (axa verticală) și potențialul elevilor dat de ultima medie de admitere în 2017 (axa orizontală). Cu cât un liceu este mai depărtat în sus față de linia de tendință, cu atât el poate fi considerat un liceu mai bun/mai eficient (cele scrise cu albastru). Cu cât un liceu este mai depărtat în jos față de linia de tendință, cu atât el poate fi considerat un liceu mai ineficient (roșu). Liceele nenotate pe grafic sunt cele apropiate de media tendinței.
3. Proporția mediilor peste 9.00 la bacalaureat 2021
Fig.5. Clasamentul liceelor după proporția mediilor peste 9.00 la bacalaureat 2021. Există o legătură directă cu promovabilitatea. Din proporția mediilor peste 9.00 am derivat un indice al mediilor mari (IMM), cu valori între 1(minim) și 10(maxim).
Mai departe am corelat proporția mediilor de peste 9.00 cu potențialul elevilor (fig.6).
Fig.6. Corelația dintre proporția mediilor peste 9.00 la bacalaureat 2021 (axa verticală) și potențialul elevilor dat de ultima medie de admitere în 2017 (axa orizontală). Cu cât un liceu este mai depărtat în sus față de linia de tendință, cu atât el poate fi considerat un liceu mai bun/mai eficient (cele scrise cu albastru). Cu cât un liceu este mai depărtat în jos față de linia de tendință, cu atât el poate fi considerat un liceu mai ineficient (roșu). Liceele nenotate pe grafic sunt cele apropiate de media tendinței.
4. Indicele de eficiență. Sau un top mult mai apropiat de realitate, cu un lider surprinzător, cu multe „branduri” situate foarte jos, cu licee teoretice peste colegii naționale.
Prin corelarea indicatorilor analizați până acum, se poate construi un Indice de Eficiență, pentru care propun următoarea formulă:
IE = IPS x IPB x IMM / IPE2 , unde:
IE = Indicele de eficiență;
IPS = Indicele progresului școlar, cu valori între 1 și 10, derivat din proporția mediilor la bacalaureat 2021 egale sau mai mari cu ultima medie de admitere în clasa a IX-a în 2017.
IPB = Indicele promovării bacalaureatului, cu valori între 1 și 10, derivat din promovabilitatea la bacalaureat 2021.
IMM = Indicele mediilor mari, cu valori între 1 și 10, derivat din proporția mediilor peste 9.00 la bacalaureat 2021.
IPE = Indicele potențialului elevilor, cu valori între 1 și 10, derivat din ultima medie de admitere în clasa a IX-a în 2017.
Fig.7. Clasamentul liceelor analizate, după Indicele de Eficiență (IE).
CONCLUZIE 
O analiză a notelor este relativă, interpretabilă și imperfectă. În cazuri punctuale, media la bacalaureat poate fi irelevantă, deoarece ea poate să nu constituie o piedică pentru orientarea ulterioară (elev admis deja la o anume universitate unde nu este necesară media la bacalaureat). Totuși este puțin probabil ca astfel de cazuri să fie predominante la anumite colegii, iar la altele să nu existe deloc, încât să se dilueze rezultatele analizei statistice.
Una peste alta, Indicele de eficiență propus și ierarhizarea liceelor în funcție de el sau corelațiile Promovabilitate – Potențial și Medii mari – Potențial răspund mai bine nevoii de a afla „cele mai bune licee” decât o fac simplul clasament al promovabilității bacalaureatului sau al mediilor de admitere.
BIBLIOGRAFIE 
http://static.admitere.edu.ro/2017/
http://static.bacalaureat.edu.ro/2021/
*diverse surse și clasamente mass-media privind „liceele de top”

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul global și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume susținerea cauzei naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3media, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3media

7 COMENTARII

  1. Mai este un factor, care a fost, poate cu buna stiinta, ignorat de autor.
    Anume, focalizarea interesului profesional al elevilor la liceu catre necesarul de pregatire pentru admiterea la facultate. Astfel, un elev admis cu media 9.50 (sa zicem) la un liceu de top in clasa a noua, nu va mai avea aceeasi preocupare pentru matematica, informatica, romana pe durata liceului daca doreste sa dea, sa zicem, la medicina, ci se va concentra pe biologie, chimie, fizica. In aceste conditii, el va obtine rezultate mediocre la bacalaureat la matematica, informatica si romana, pentru ca nu fac parte din orizontul sau imediat. Asa incat, comparatia intre nota de admitere in liceu si nota de la bacalaureat este viciata de neluarea in calcul a acestui element fundamental.

  2. Ceea ce strica de fapt acei indici ai liceelor „de top”, sunt transferurile post admitere – adica modalitatea romaneasca (dar si a altor bananiere) de a mai egaliza raportul inteligenta-influenta.
    Cu cat un liceu este mai „de top” cu atat interesul influentilor sa isi vada beizadelele acolo creste.
    Toata lumea are de castigat: de la directorii care aproba transferurile, la influentii care-si rad in barba si chiar si copiii intrati „pe bune” care vor putea observa pe viu specimenele descrise de Darwin.
    Sweet spotul sunt fix acele licee imediat dupa cele „de top”, unde influentii sunt suficient de orgoliosi (a se citi prosti) sa nu isi inscrie viitorii soferi de masini scumpe, notorii abonati ai cluburilor cu prafuri albe magice.
    Ceea ce reiese si din graficele dvs.
    Felicitari pentru efort!

  3. Foarte interesanta comparatia liceelor!
    Bună și remarca, cea legata de transferuri. Mulți elevi cu note mici la evaluare se transfera la licee bune! Anul acesta s-a mers pana la 36 de elevi într-o clasa…la admitere au intrat 28. Diferența transferuri interne…și externe. Și mai sunt si alte modalități…prin care elevi care nu prea au treaba cu învățatul întră la licee bune pe locuri speciale( fără a avea de fapt dreptul respectiv).

  4. Colegiul Sincai a iesit din top pentru ca acolo directorii si elevii stau in proteste contra primariei ca sa nu le renoveze cladirea…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Cele mai populaR3 articole

Articole R3laționate

IMPORTANT

Fiți LEI pentru R3: Am strâns 4.063 de lei din 45.000,...

Dragi prieteni, aici o să vă țin la curent cu campania de donații pe care am început-o pe 1 iulie 2021 și care se termină...