A fost suficientă o traducere trunchiată a unui reportaj de atmosferă scris de corespondentul cotidianului francez L’Equipe la București că s-a creat artificial un conflict diplomatic, care s-a transformat dintr-un mic bulgăre de zăpadă într-o adevărată avalanșă. Totul a pornit de la articolul semnat de Theodor Jumătate, un jurnalist foarte bun pe care îl apreciez personal, în Gazeta Sporturilor – GSP, prezentat sub titlul: Francezilor le pute totul la București, subliniind că francezii sunt ironici și critici la adresa capitalei României. Imediat, și alte site-uri de sport de la noi au preluat informația fără a o verifica direct de la sursă, conform celei mai elementare reguli a jurnalismului.
Practic, s-au aruncat în partea opusă la prima fentă, cum se spune în fotbal. Dar citind articolul original scris de Hugo Delom, corespondentul ziarului francez la București, am realizat ca totul este doar o interpretare extrem de subiectiva doar pentru a atrage mai multe click-uri și comentarii răutăcioase la adresa „snobismului” parizian.
În primul rand, jurnalistul francez a realizat un astfel de reportaj și la Budapesta, unde a subliniat, de asemenea, că nimic nu lasă impresia că Ungaria ar fi fost afectată de pandemie și că, în zona castelului Buda, Euro 2020 aproape că nu există. Panouri lipsă, prea puțini fani, a scris Hugo Delom, care a fost uimit de liniștea din acel cartier: „Imaginați-vă Sacre Coeur fără turiști și ați fi pe aproape.”
Legat de București, el a scris doar ca deși în toate ghidurile turistice se spune ca Bucurestiul e micul Paris, cu excepția copiei Arcului de Triumf, nu este imediat evident. Fara a fi ironic cumva, cum se sugerează.
Apoi, din toată declarația lui Thomas Chesneau, portarul Concordiei Chiajna, a fost tradus doar fragmentul în care spune: „Sunt momente când ajungi în zone cu clădiri de genul celor din fosta Uniune Sovietică și îți spui că nu vei rămâne prea mult aici”. Fără a fi redat și faptul ca: „Aici, sunt tipi hiperfanatici ai fotbalului. Un pic în maniera ultrasilor marseillezi sau parizieni. Am o calitate a vieții mai buna aici decât la Paris. Oamenii sunt abordabili, atmosfera e agreabila.” Daca jurnalistul din Hexagon ar fi dorit sa puna tot ceea ce tine de Bucuresti intr-o lumina sumbra, nu ar mai fi inserat si aceasta declaratie.
În plus, nicăieri nu se scrie ca hotelul unde sunt cazați francezii nu este atât de bun pentru recuperare și ca este lipsit de confort evident, cum a apărut la noi. Singura mențiune este legata de faptul ca vineri a fost o petrecere de sfârșit de an a studenților. Iar legat de interesul scăzut al românilor pentru Euro, totul este cumva justificat prin faptul că nu avem o națională calificată la turneul final, cum a fost cazul Ungariei, și, în plus, precedentul meci de la Euro pe Arena Națională a fost în urmă cu o săptămână. Dar asta este impresia pe care i-a lăsat-o Bucureștiul jurnalistului francez, iar felul în care a îmbrăcat reportajul nu a avut nicio notă răutăcioasă.
Nu aș fi insistat cu acest subiect, dar mi s-a părut de bun-simț să redau adevărul cum reiese și din articolul original, prezentat mai jos. În plus, pornind de la o traducere tendențioasă, s-a ajuns la sute de comentarii malițioase la adresa francezilor, care nu își aveau deloc rostul. Mai mult chiar, și Cristian Geambașu a scris un editorial pe această temă în care îi ia puțin peste picior pe francezi și chiar pe jurnalistul de la L’Equipe, bazându-se pe traducerea colegului său, neștiind, probabil, că aceasta a fost făcută doar pentru a provoca reacții adverse din partea românilor.
Asta ca să știm exact că francezilor nu le pute Bucureștiul, cum greșit scriu chiar romanii.
Daca pe Theodor Jumatate il considerati un jurnalist foarte bun (!) atunci inseamna ca aveti o problema mare in aprecierile si perceptiile d-voastra . Intamplator il citesc , si ma revolta de fiecare data , e cel mai progresist , habarnist profesional si corect politic din redactia GSP . Sa va amintesc doar cum l-a infierat cu manie proletara pe arbitrul Coltescu , si nici macar nu a avut minima decenta sa isi ceara scuze arbitrului roman dupa ce a fost absolvit de orice vina de UEFA . Si e doar un episod din retorica proletcultist – neomarxista pe care o etaleaza individul in articolele despre sport .
Parisul a ajuns o hazna.
Ar fi fost și culmea să le pută Bucureștiul la ce a ajuns Parisul…