joi, februarie 22, 2024
ȘTIRICalendarul zilei 9 aprilie: 368 de ani de la moartea domnitorului Matei...

Calendarul zilei 9 aprilie: 368 de ani de la moartea domnitorului Matei Basarab, fost căpitan al lui Mihai Viteazul și unul dintre cei mai mari ctitori ortodocşi români

La data de 9 aprilie 1654 a trecut la cele veșnice din viață Matei Basarab, unul dintre cei mai importanți domnitori al Țării Românești, cu o domnie îndelungată, domnie ce a fost caracterizată de stabilitate și o mare înflorire economică și culturală a țării, scrie pagina „Lecția de istorie”.

Prin bunicul său, Vâslan din Caracal, Matei Basarab descindea din puternica familie a boierilor Craiovești. Această origine l-a făcut să adopte numele de „Basarab”, imediat după urcarea sa pe tron, considerându-se nepot al lui Neagoe Basarab și deci urmaș al acestuia.

Matei Basarab era fiul lui „Danciul ot Brâncoveni”, fost mare vornic și oștean al lui Mihai Viteazul. Danciu ot Brâncoveni a murit în bătălia de la Șelimbăr (1599) și a fost înmormântat la Alba Iulia. Mama lui Matei era jupâneasa Stanca, tot din Brâncoveni (actualmente în județul Olt).

Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău cartea „Ghidul incorect politic despre anii ’60” de J. Leaf și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media

Ca și tatăl său, Matei Basarab a fost, la rândul lui, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, comandând grupul de oaste al târgoveților și breslașilor din Craiova.

Hrănește bine(le)! Cumpără suplimentul alimentar Etamynis (alergie la praf, polen, venin) și vei contribui la susținerea siteului R3media.

În cei 22 de ani de domnie, Matei Basarab s-a dovedit un bun gospodar, măsurile sale economice fiind îndreptate spre creșterea veniturilor statului, dar și pe sprijinirea producţiei manufacturiere, ce vor duce la repunerea în funcțiune a minelor de la Baia de Aramă şi Baia de Fier, construirea unei mori de hârtie la Călimăneşti şi a unei fabrici de sticlă la Câmpulung. În timpul lui Matei Basarab au fost publicate în 1640 „Pravila mică” sau „Pravila de la Govora”, o culegere de legi bisericești care a fost prima lucrare tipărită în limba română, iar în 1652 „Îndreptarea legii”, numită și „Pravila de la Târgovişte”, care a fost primul cod de legi tipărit în spațiul românesc. De sprijinul lui Matei Basarab s-au bucurat şi meșterii tipografi care au instalat tipografii la Câmpulung, Govora, Dealu și Târgovişte, iar în anul 1646, din porunca domnitorului, la Târgoviște a început să funcționeze Școala Domnească, prima școală superioară din Țara Românească.

Un ctitor mai mare ca Ștefan cel Mare și Sfânt

Domnitorul a ctitorit peste 40 de biserici, a făcut importante danii mânăstirilor de la Muntele Athos și a construit biserici în Transilvania și Moldova, fiind un important sprijinitor al ortodoxiei. C. C. Giurăscu îl consideră „cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc”, deoarece i se atribuie 46 de biserici și mănăstiri, cu una mai multe decât a ctitorit Sf. Ștefan cel Mare.

În politica sa internă, Matei Basarab s-a bazat pe menţinerea stabilităţii, dar s-a preocupat și de întărirea capacității de apărare a țării, organizând o armată puternică cu care a încercat să țină piept pericolului turcesc, dar și conflictului permanent cu domnitorul Moldovei, Vasile Lupu care a atacat în mai multe rânduri Țara Românească cu intenția de a ocupa tronul acestei țări.

După moartea sa, survenită la 9 aprilie 1654, Matei Basarab a fost înmormântat la Târgoviște, dar după ce mormântul său a fost profanat de tătari în 1658, a fost mutat la ctitoria sa – Mănăstirea Arnota – de către un sobor de preoţi, în frunte cu patriarhul Macarie al Antiohiei și secretarul acestuia, cărturarul Paul de Alep, care se aflau atunci în Ţara Românească.

Pe piatra sa de mormânt se află inscripția:

„Aici zace Matei Basarab, cu mila lui Dumnezeu odinioară stăpân și Domn al Țării Românești, bărbat înțelept, îndurător și milostiv, întemeietor, înnoitor a multe biserici și mănăstiri; niciodată biruit, ci biruitor; și a multor învingeri învingător prea slăvit, dușmanilor înfricoșat, prietenilor de folos, îmbogățitor al țării sale, cel ce, cu multă bogăție și întru toate îndestulat, în plină pace, a domnit douăzeci și trei de ani; a adormit întru Domnul, la cinstite bătrânețe, în anul Domnului 1654”.

Matei Basarab a fost urmat la tron de către Constantin Șerban (ctitorul, printre altele, Catedralei patriarhale din București).

spot_img

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,400FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE