marți, decembrie 10, 2024
ACTUALITATECalendarul zilei | 6 -7 mai 1944: Campania masivă de bombardament asupra...

Calendarul zilei | 6 -7 mai 1944: Campania masivă de bombardament asupra Bucureștiului. În 24 de ore anglo-americanii au provocat peste 500 morți, 1000 de răniți și peste 32.000 de sinistrați

Capitala României a fost bombardată masiv de către aliații anglo-americani în anul 1944. Deși în memoria publică a rămas, în primul rând, bombardamentul american din 4 aprilie, Bucureștiul a fost lovit constant, toată luna.

Mai mult, bombardamentele au continuat, cu o intensitate puternică și în luna mai. Diferența este că, acum, capitala țării noastre a fost lovită și de bombardierele britanice.

Câmpina, Turnu-Severin, Ploiești, Brașov dar și Craiova și Pitești

Astfel, în dimineața zilei de 6 mai, aviația americană a lansat 230 de bombe asupra Câmpinei, dar și orașele Turnu-Severin, Ploiești, Brașov și în premieră, Craiova și Piteștiul. Atacul a fost executat de o forță impresionantă de 700 de aparate de luptă, formată din avioane de tip Lightning și Mustang.

Ulterior, în seara aceleiași zile, aviația britanică a atacat Bucureștiul. Britanicii au intrat în țară în jurul orelor 23:00, ajungând deasupra Capitalei în primele minute ale zilei de 7 mai. Atacul a durat câteva zeci de minute, iar la 1:15 s-a oprit alarma.

În acest interval, Bucureștiul a fost lovit cu 76 de tone de bombe, dar apărarea anti-aeriană românească și aviația de luptă germană au angajat inamicul. Britanicii au pierdut patru bombardiere – căzute la Castranova, Balta Greacă, Comana și Belgiug. Au murit 11 aviatori britanici, iar alți 11 au căzut prizonieri.

Școli, licee, spitale, biserici – luate la țintă

La București, au fost incendiate Cazarma Grănierilor din Cotroceni, Spitalul Brâncovenesc, Școala Primară nr.43 și o fabrică din șoseaua Măgurele. Au fost distruse, printre altele, un hotel de pe strada Smârdan și un bloc de pe strada Carol, nr.41. Bilanțul negru: 100 de morți, 88 de răniți,  64 de clădiri lovite și 42 de bombe neexplodate.

Tot pe 7 mai, la zece ore de la raidul britanic, a fost rândul americanilor să lovească Bucureștii. Flota cu care au venit asupra românilor a fost impresionantă: peste 500 de bombardiere B-24 și B-17, escortate de 200 de avioane de luptă P-38 și P-51.

Atacul a durat peste o oră, timp în care au fost lovite zonele Chitila, Gara de Nord, Giulești, Grivița, dar și o parte din centrul orașului.

Au fost distruse sau avariate peste 1500 de clădiri , între care unele complet civile: trei școli primare (27,28 și 51), patru licee („Barbu Delavrancea”, „Doamna Stanca”, „Industrial de Fete” și „Aurel Vlaicu”, patru spitale (Militar, Witting, Spitalul de copii și Macarie), biserica Sf. Vineri, terasa Cercului Militar, Halele și Uzina Grivița, Manufactura de tutun Belvedere, Inspectoratul Financiar, Judecătoria din strada Roma, Depozitul Crucii Roșii, etc.

Au fost avariate liniile telefonice și de electricitate. Au fost distruse 22 de garnituri de tramvaie și mai multe garnituri de tren.

Sursa foto: Romania Actualitati

Bilanțul a fost tragic: 411 morți, 920 de răniți și 32 162 de sinistrați– cel mai mare număr de până atunci.

Practic, în doar 24 de ore, au fost uciși peste 500 de bucureșteni, peste 1.000 au fost răniți (între care femei și copii) și peste 32.000 de oameni au rămas fără locuință.

Bombardamentele anglo-americane vor continua și pe 8 mai, dar cu o intensitate mai mică. Scriitorul Mihail Sebastian nota în jurnalul său starea de spirit a bucureștenilor: „E ora 1 noaptea. Poate că nu vor veni. Aș vrea să dorm. Încep să fiu exasperat. Încep să mă gândesc și eu la plecare. Adăpostul nu-mi inspiră nicio încredere. Au murit și azi noapte oameni, cam prin toate cartierele”.

Au mai urmat bombardamente pe 10 mai, chiar de Ziua Regelui și Ziua Națională, pe 18 mai (17 morți) și pe 31 mai.  Informațiile au fost extrase din volumul „Bucureștiul sub bombardamente (1941-1944)”, semnat de istoricul Alexandru Armă, apărut la Editura Militară.

Reamintim că mormintele celor morți în timpul bombardamentelor din 1944 au fost acoperite după 1947. Decedații nu au nici măcar o cruce să amintească de ei, în timp ce aviatorii americani care i-au ucis beneficiază de două monumente în București.

Mai rău, nici măcar aviatorii români, căzuți eroic pentru apărarea Capitalei, nu au un asemenea monument în București.

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

8 COMENTARII

  1. Pai daca cu 3 ani inainte Romania declarase razboi Americii…..nu invers…

    La cateva zile dupa atacul japonez de la Pearl Harbour din decembrie 1941, Germania a declarat razboi Americii, imediat Romania ca aliat al Germaniei a declarat si ea razboi Americii.

    Abia peste 6 luni de la declaratia de razboi a Romaniei impotriva Americii presedintele Roosevelt si doar la inistentele guvernului URSS raspundea oficial acestei declaratii si a trimitea Congresului declaratia de razboi a Americii impotriva Romaniei.

    • Aha: deci în stare de război, e ok să omori civili? Să bombardezi clădiri civile precum școli și biserici?
      Legile războiului sunt CLARE.

      Trecând peste faptul că deși România declarase, formal, război SUA, românii nu uciseseră nici măcar un american.

      Concluzia: ești o slugă proastă. Una care crede că dacă ai ridicat capul din pământ la „stăpân”, meriți să fii bătut, ucis și tu și familia ta. Jalnic!

      De-aia fac ăștia ce vor cu noi, că sunt de-ăștia ca tine care așteaptă cu gura deschisă să primească niște pipi…

      • In razboi, ca la razboi, este cinic, dar asa se intampla in razboaie.
        Nu spus nimeni ca este bine ca se bombardeaza tinte civile sau ca mor civili…dar asta este razboiul, din pacate. Boule!

        • Deci e normal să masacrăm civili, să omorâm oameni nevinovați, pentru că „așa e la război”. Asta dacă o fac stăpânii. Dacă fac românii, sârbii sau alții mai mici, atunci sunt „criminali de război”.

          Bă, tu chiar nu vezi că justifici ideea că noi suntem o nație inferioară, care nu are dreptul să ceară socoteală pentru nedreptățile care i se fac?

          După „logica” ta, e ok ce ne-au făcut rușii după 1944, că „așa e la război”. Sau nu e?

          Tu nu poți înțelege, în micimea ta, că declarația aia de război a fost pur FORMALĂ. Adică România nu a ucis, nu a atacat, nu a interacționat cu niciun soldat american. De-aia au așteptat ăia șase luni ca să răspundă: știau că Romania fusese obligata de Germania sa declare pe hartie, război, SUA si ca de fapt, declarația lui Antonescu nu avea niciun efect concret, decât acela de a se asigura Hitler de loialitatea lui Antonescu și că nu „defectăm”.

          Aia înseamnă „declarație formală”.

          E adevărat ce se spune: slugile cele mai rele sunt alea cele mai puțin inteligente, care gândesc cel mai puțin.

          • Cunosti vreun razboi in care au fost atacate/bombardate exclusiv tinte militare? Cunosti vreun razboi in care au murit doar militari?

            Nimeni zdravan la cap nu spune ca este normal sa fie masacrati, sa fie omorati oameni nevinovati. Din pacate, in razboaie mor si sunt masacrati si civili. Din pacate, este distrusa si infrastructura civila. Aceste metode barbare fac parte din razboi, repet, din pacate. Asa sunt razboaiele si asa au fost mereu, cinice.

        • Nu, nu am găsit război fără ucidere de civili. Dar în afară de români, nu am găsit nație care să găsească justificări și scuze pentru cei care-i ucid nevinovații și să-și îngroape morții în uitare.

  2. “britanicii”
    praful si pulberea sa se aleaga
    bombardau noapte ca lashii
    la lumina lampionelor lansate de ei.

    -si acum dobitocii se razgaie la incoronarea regelui britanic:
    li se intorc mortzii in pamant!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE