Punerea în raclă a Brâului Maicii Domnului este pomenită în calendarul ortodox pe 31 august.
În tradiție se spune că Apostolul Toma a primit Brâul ca dovadă a învierii și înălțării Maicii Domnului la ceruri pentru că nu a putut a venit la înmormântare.
Sfântul Brâu era țesut din păr de cămilă chiar de Fecioara Maria, Brâul și s-a păstrat mulți ani la Ierusalim. În anul 395 Arcadie, fiul împăratului Teodosie cel Mare (379-395), l-a adus la Constantinopol ca mai târziu să treacă prin mai multe lăcașuri de cult, ajungând chiar și în România.
Brâul a fost brodat cu fir de aur de împărăteasca Zoe în urma unei vindecări miraculoase, după care a fost reașezat în racla dăruită de împăratul Arcadie.
Ulterior, Brâul a devenit cunoscut pentru vindecarea bolnavilor, în special de cancer. Mai mult, acesta a ajutat femei care nu puteau avea copii să aducă prunci pe lume.
De asemenea, Sfântul Brâu este recunoscut pentru faptul că a oprit diferite pandemii. Datorită puterii miraculoase Brâul de la Vatoped a reușit îndepărtarea ciumei din Țara Românească, la 1813. Iar în 1871, a alungat holera din Turcia, iar în 1894 a stârpit bolile care au lovit plantațiile de lămâi și portocali din Kios.
În prezent, cei care ajung la Mânăstirea Vatoped de pe Muntele Athos primesc din partea călugărilor câte o panglică atinsă de racla sfântă. Panglică este binecuvântată și așezată timp de 40 de zile pe Sfântul Brâu.
Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea. Ei au stabilit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creștinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor anul bineplăcut Domnului.