ACTUALITATE Calendarul zilei 27 ianuarie: 103 ani de la Lupta de la Spătărești....

Calendarul zilei 27 ianuarie: 103 ani de la Lupta de la Spătărești. Grănicerii români au dezarmat și capturat o divizie rusească bolșevizată, ce voia să ocupe Fălticeniul

Pe 27 ianuarie 1918 sau pe 14 ianuarie – după calendarul vechi, la Spătărești județul Suceava, a avut loc o bătălie mai puțin cunoscută.

În contextul revoluției ruse din octombrie/noiembrie 1917 și sub influența propagandei bolșevice din Rusia, unitățile militare țariste aflate pe teritoriul României s-au transformat în inamici pentru români și au început să se întoarcă în țara lor.

Noii lideri de la Petrograd urmăreau însă să folosească aceste trupe pentru bolșevizarea României, iar în ianuarie 1918, Guvernul bolşevic a rupt relaţiile diplomatice cu țara noastră.

Astfel, trupele Armatei a IV-a ruse, dislocate au încercat să facă joncţiunea pentru a merge asupra Iaşilor, capitala provizorie a României la acel moment. Eşecul acestui demers a făcut ca foarte multe unităţi militare să hoinărească pe drumurile Moldovei, intrând în conflict cu trupele române. Aşa s-a întâmplat la Galaţi, la Paşcani sau la Mihăileni.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Dacă Dumnezeu nu ar exista de G.K. Chesterton și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

După lupta de la Paşcani, circa 10.000 de militari ai Corpului 2 rus s-au îndreptat spre Fălticeni, unde doreau să facă joncţiunea cu militarii Corpului 18 din Bucovina. Oraşul Fălticeni era un important nod de comunicaţii între Moldova şi Bucovina, de unde trupele ruseşti se puteau deplasa spre Suceava sau spre est, spre râurile Siret şi Prut. Pentru a preveni acest pericol, militarii Regimentelor 16 şi 56 Infanterie şi o companie de mitraliere a Regimentului 2 Grăniceri au fost dislocaţi în afara oraşului pentru a opri înaintarea ruşilor. Un total de 800 de militari români, conduşi de colonelul Dimitrie Rădulescu, trebuiau să împiedice ocuparea oraşului de către trupele ruseşti bolşevizate.

În ziua de 13/26 ianuarie 1918, militarii ruşi au pornit spre Fălticeni din direcţia localităţilor Cristeşti şi Drăguşeni. În acelaşi timp alte unităţi veneau din direcţia Baia spre Fălticeni. Unităţile româneşti au primit ordinul să se organizeze în dispozitiv de apărare pe culmile dealurilor aflate la nord-vest de Rădăşeni, sud de Fălticeni şi la vest de Spătăreşti. A doua zi, dimineaţa, primii soldaţi ruşi ieşind din Dumbrăviţa pe şoseaua Fălticeni-Ciumuleşti au luat contact cu apărătorii români. Refuzând să predea armele la insistenţele părţii române, ruşii au deschis focul declanşând bătălia. Istoricul Mihai Aurelian Căruntu, din cadrul Muzeului Bucovinei, a arătat că „potrivit unor documente găsite la şefii acestora din urmă după încetarea ostilităţilor, localitatea urma să fie jefuită, arsă şi dărâmată”.

Hrănește bine(le)!Cumpără suplimentul alimentar Propolis mielat (tinctură de propolis cu miere) și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

Militarii ruşi au executat un bombardament asupra oraşului Fălticeni, dar cele peste 300 de proiectile lansate nu şi-au atins ţinta. A urmat atacul trupelor ruseşti asupra poziţiilor ocupate de militarii români. Ruşii au atacat în valuri cu ajutorul trupelor de cavalerie, infanterie şi mitraliere liniile românilor, ajungând la 200 de metri de acestea. Ultimul atac a fost respins abia după lupte corp la corp, contraatacul ostaşilor români fiind executat la baionetă. Bătălia a durat aproape 12 ore, cu intensitatea maximă între ora 16 şi 19, abia seara ofensiva soldaţilor ruşi fiind zădărnicită.

Liderii rebelilor au încercat să negocieze cu românii retragerea sper Cornu Luncii, dar abia în dimineaţa zilei de 15/28 ianuarie au acceptat să capituleze. Intervenţia Regimentului 16 Infanterie Suceava a fost decisivă, ruşii pierzând în retragerea spre Cristeşti un important material de război. Artileria română a fost nevoită să efectueze bombardamentele şoselelor care legau satele Bogdăneşti, Cămârzani şi Dumbrăviţa. Aceste drumuri erau pline de militari bolşevizaţi care încercau să se apropie de Fălticeni.

În bătălia de la Spătăreşti s-au înregistrat 150-200 de morţi şi 400-500 de răniţi de partea rusă, în vreme ce din tabăra armatei române au căzut 14 militari şi alţi 28 au fost răniţi.

Cităm din „Însemnări din Răsboiul României Mari”, Pagini din jurnalul Dr. Vasile Bianu, chirurg șef al Spitalului Militar din Fălticeni, iunie 1917 – mai 1918, redate de Cronica de Fălticeni:

„Înainte de amiazi s’au prezentat la Comandamentul local al trupelor române doi delegaţi ruşi, ca să ceară permisiunea de a trece prin Fălticeni a, unei divizii, compusă cam din 8000 de oameni, să treacă cu armele, având să meargă mai departe spre Rusia. Nedându-se această permisiune, de frica unei surprinderi neplăcute, delegaţii s’au înapoiat la divizia lor, care se afla între satele Dumbrăviţa şi Spătăreşti, şi comunicându-i aceasta, sfatul diviziei a hotărât ca să se îndrepte cu forţa spre oraş şi să-l treacă prin sabie şi foc. Dar comandantul nostru a trimis la timp două companii de grăniceri înaintea diviziei cu ordinul s’o oprească cu orice preţ pe loc şi s-o desarmeze. Pe la ora 4 p.m. a început lupta. Ruşii, cari de altfel aveau foarte puţine muniţii au tras câteva focuri de tun, apoi au început cu puştile. Cele două compănii ale noastre au ripostat cu vigoare încingându-să o adevărată luptă şi căzând morţi şi răniţi de ambele părţi; lupta a ţinut până sara la 9, când Ruşii ş’au terminat muniţiile şi când a mai sosit un regiment de al nostru dinspre Lespezi, atunci ei au ridicat steagul alb depunând armele. Dintre ai noştri au murit 10 şi au fost răniţi 26, dintre cari 6 au fost aduşi în spitalul nostru (Crucea Roşie), fiind grav răniţi, ceilalţi au fost trataţi în spitalul Stamate. Dintre ai noştri cel mai grav rănit a fost soldatul A. Gheorghesei Costache, din com. Vârfu Câmpului, judeţul Dorohoiu, având coapsa stângă sdrobită de un glonţ. Ruşii au numărat 50 de morţi şi peste 300 de răniţi.

„(…) Oraşul Fălticeni s’a arătat recunoştinţa faţă de purtarea eroică a Regimentului 2 Grăniceri astfel: 1. A schimbat numele stradei Tâmpeşti, stradă lungă care duce din oraş spre satul Spătăreşti, unde a fost lupta, numind’o: stradaRegimentu 2 Grăniceri. 2. A adunat prin subscripţie şi împărţit familiilor celor morţi, precum şi răniţilor 15.000 lei. 3. A hotărât să ridice un monument în oraş pentru comemorarea acestui fapt de arme, pentru care s’a subscris până acum 16.000 lei (…)”.

În memoria eroilor care au apărat orașul Fălticeni, la Spătărești, s-a ridicat un monument.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul global și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume susținerea cauzei naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3Media, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Fiți LEI pentru R3: Am strâns 14.425 de lei din 34.620...

Dragi prieteni, de azi începem o nouă colectă pentru a asigura finanțarea siteului R3Media, dar de data asta pentru următoarele șase luni. Grație vouă, dragi prieteni,...

Articole relaționate

Cele mai citite