sâmbătă, decembrie 7, 2024
ACTUALITATECalendarul zilei 20 februarie: 142 de ani de la moartea lui Moș...

Calendarul zilei 20 februarie: 142 de ani de la moartea lui Moș Ion Roată

Moș Ion Roată a intrat în istorie cu ajutorul lui Ion Creangă și a sa povestire „Moș Ion Roată și Unirea”. Dincolo de legendă, însă, Moș Ion Roată a fost un om adevărat, care a contribuit la Unirea Principatelor Române.

Ion Roată s-a născut în anul 1806 în comuna Câmpuri din fostul judeţ Putna. A venit pe lume într-o familie de ţărani muncitori, clăcaşi pe moşia boierului din sat. Deşi n-a avut parte de școală şi nu ştia nici măcar să scrie, Ion Roată s-a dovedit cel mai potrivit pentru a-şi reprezenta semenii şi interesele lor. Era cinsitit, avea mintea ageră şi nu se sfia să le spună boierilor verde-n faţă care îi este părerea. Aşa a ajuns să fie ales reprezentant al clăcaşilor. La alegerile din 1857 a fost ales, cu unanimitate de voturi, deputat al judeţului Putna în Divanul ad-hoc al Moldovei. Scopul său a fost de a face auzită vocea vrâncenilor care doreau Unirea, înlăturarea ”boierismului” şi împroprietărirea. Lucrările Divanului Ad-hoc au durat trei luni, timp în care ţăranul din Putna a dovedit că nu este cu nimic mai prejos de ceilalţi aleşi şcoliţi.

„Între ţăranii fruntaşi care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii şi cu mitropolitul ţării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era şi moş Ion Roată, om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţăranii români de pretutindeni.Numai atâta, că moş Ion Roată, după câte văzuse şi după câte păţise el în viaţa sa, nu prea punea temeiu pe vorbele boiereşti şi avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormolea ceva la inimă. Aşa e ţăranul: nu prea ştie multe. Şi moş Ion Roată, fiind ţăran, cum v-am spus, deşi se-nvrednicise a fi acum printre boieri, nu avea ascunzători în sufletul său”, îl descrie Ion Creangă pe ţăranul Ion Roată.

Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău manualul „O istorie a lumii pentru copii” de Virgil Hillyer, și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

A fost prezent la toate cele 31 de şedinţe ale Divanului şi a pledat pentru scopurile celor pe care îi reprezenta. Mihail Kogălniceanu îl aminteşte pe ţăranul din Putna ca participant la şedinţa Divanului în care s-a votat propunerea pentru Unirea Principatelor: “Şi când, în ziua de 7 octombrie, în a 7 şedinţă, Adunarea ad-hoc a votat…propunerea pentru Unirea Principatelor, prezentată de mine, şi când s-a proclamat ca preşedinte, Ion Roată, deputatul ţăranilor din judeţul Putna a exclamat în gura mare în numele celorlalţi clăcaşi: “Noi nu ştim a ura, dar Dumnezeu ştie a îndura!”.

Arestat de autorităţi Ion Roată a fost cel care a adus în Divan, în 1857, “Propunerea deputaţilor săteni”, o jalbă în care erau descrise suferinţele ţărănimii din Moldova care dorea împroprietărirea clăcaşilor. Roată era primul semnatar al documentlui care a stârnit mare scandal în Divan. După închiderea şedinţelor Divanului, din cauza atitudinii sale ostile împotriva boierimii a căzut în dizgraţia autorităţilor. A fost considerat “stricător al ordinei publice” şi a fost arestat de Poliţia Iaşi. A fost eliberat ” pe chezăşia judeţului şi a locuitorilor din satul Câmpurile”. S-a dispus a fi “îndeaproape supravegheat poliţieneşte ca asupra mişcărilor lui şi a corespondenţilor lor, la întâmplare de cea mai mică agitaţie în contra bunei ordine, va fi arestat”.

Eliberarea sa se făcuse cu condiţia să nu se mai implice în activităţile divanului. Persecutat de autorităţi şi hulit de boieri, Ion Roată a fost nevoit să-şi părăsească satul natal şi s-a mutat la Gura Văii. A activat în continuare ca militant pentru respectarea legilor lui Cuza şi a drepturilor ţăranilor. A fost numit în comisia care se ocupa cu împroprietărirea clăcaţilor şi, în lipsa unui inginer, a participat personal la împărţirea loturilor de pământ pentru ţărani. A murit sărac După proclamarea Independenţei României, la intervenţia lui Mihail Kogălniceanu, ministrul de interne şi externe, Ion Roată a fost decorat cu Ordinul “Steaua României”, drept răsplată pentru contribuţia pe care a avut-o la înfăptuirea Unirii Principatelor. În ciuda importanţei activităţii sale, recunoscute de mai marii ţării, Ion Roată a murit sărac, în satul său natal. Cu doi ani înainte de moartea sa, prefectul de Putna îi scria o scrisoare lui Kogălniceanu în care amintea că Ion Roată a ajuns în sapă de lemn şi are nevoie de ajutor. Ion Roată a murit pe 20 februarie 1882, la 76 de ani, fiind înmormântat în Gura Văii.

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

1 COMENTARIU

  1. Mi se face rușine să vă mai spun ceva! „Moderat” de fiecare dată, să nu-mi scape ceva „necuviincios”!

    Adică acest Ion Roată era afectat de idei de stânga, să ceară el desființarea boierimii ? Nu avea minima decență de a recunoaște cui își datora supraviețuirea (i.e., care era mâna care îl hrănea – în limbaj democratic) ?

    Iar azi se comite impietatea de a ni se numi un țăran pălmaș într-un articol, fără a se menționa numele boierului de care acesta avea nevoie ca să supraviețuiască (Lady Catherine de Bourgh ar fi siderată!) ? Să poată vedea o țară întreagă diferența între un țăran – fie și isteț – și Boierii țării (termen reinviat după ’89 de S. Moroianu (despre mergătorii la facultate), A. Pleșu (despre Neagu Djuvara, care ne-a învățat cu a sa „Istorie pentru cei tineri” cât de amărâți fură românii în realitate, departe de afirmațiile propagandei comunștilor) ș.a.)!

    Iar istețul nostru muri sărac, cu „Steaua României” în buzunar ? N-avu ideea să o scoată pe piața liberă, să vadă câte pâini face ? N-avea idee că peste Ocean se poate vinde orice ? (Stânga americană – Slavoj Zizek, mai exact – zicea de curând ce au ajuns divele să vândă pe acolo, în fiole!)

    Democrația este mult mai interesantă decât socialismul/„comunismul”!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE