Cadoul Guvernului de sărbători: ANAF a început ofensiva împotriva micilor comercianți online: Direcția Antifraudă vrea cât mai multe condamnări

O știre aparent lipsită de importanță a apărut, timid, pe fluxurile de presă la sfârșitul lunii martie: „Inspectorii ANAF vor putea trimite somații contribuabililor, iar cei care nu predau documentele necesare verificărilor vor risca pedeapsa cu închisoarea”.

Conform Avocat Net,cei care ignoră somațiile vor risca să facă până la șase ani de închisoare. Așa prevede un proiect de ordin pus miercuri în dezbatere la ANAF. Măsura vine ca o corectură la situația actuală – sesizările inspectorilor sunt clasate de organele penale tocmai din cauză că cei verificați primesc o invitație de a prezenta acte, nu o somație.

Acest proiect de ordin introduce un nou tip de document pe care inspectorii DGAF îl pot trimite contribuabililor verificați în cadrul controalelor antifraudă – somația de a prezenta documente.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: George Soros – puterea din umbră, de David Horowitz și Richard Poe, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

În momentul de față, inspectorii pot da numai o simplă invitație prin care să solicite persoanelor fizice să trimită un reprezentant, cu documentele necesare în cadrul controlului, la sediile teritoriale ale DGAF. Din această cauză, autoritățile au observat că mulți contribuabili ignoră aceste invitații.

Deși inspectorii pot sesiza organelor penale refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta documentele legale, pentru a împiedica verificările fiscale, aceste sesizări sunt clasate actualmente. De ce? Pentru că Legea 241/2005 prevede că, procedural vorbind, contribuabilii trebuie să primească o somație, nu o invitație.

„Din practica controalelor a rezultat că, în nenumărate situații, contribuabilul nu dă curs solicitării inspectorilor de a prezenta documente în vederea efectuării/continuării verificărilor, solicitare formulată prin intermediul formularului de invitație, cu consecința elaborării de acte de sesizare a organelor de urmărire penală în temeiul art. 4 din Legea 241/2005 (…). La nivelul Direcției generale antifraudă fiscală există soluții de clasare comunicate de organul de urmărire penală motivate de faptul că nu s-a uzitat și comunicat contribuabililor în cauză documentul intitulat somație, nefiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 4 din Legea 241/2005 pentru acest considerent”, este explicat în referatul de aprobare al proiectului de ordin.

Ce i-a apucat, însă, pe cei de la ANAF? Explicația este că undeva, cineva, a decis să pornească ofensiva împotriva micilor comercianți individuali din mediul online: fie că e vorba de cei care vând produse pe siteuri gen OLX, sau pe facebook.

Mai precis, statul consideră că acești comercianți independenți, reprezintă un adevărat „pericol” pentru finanțele României.

Ca atare, conform surselor R3media, ANAF ar fi obținut de la marile companii de curierat, datele tranzacțiilor realizate, pentru a putea să-i identifice mai ușor pe cei care ar fi desfășurat activități comerciale. Singura companie care s-a opus a fost Poșta Română, pe un motiv foarte întemeiat: ilegalitatea unui astfel de demers, care implică oferirea datelor personale ale utilizatorilor fără acordul acestora.

ANAF a început deja urmărirea unor astfel de comercianți, iar noul ordin urmărește să-i oblige să prezinte documentele personale.

Un astfel de comerciant a discutat cu R3media și nu-și explică atitudinea autorităților față de aceste persoane.

„Au venit peste mine din senin, am înțeles că aveau datele de la o companie de curierat. M-am trezit cu contul personal blocat la bancă, m-au amenințat cu dosar penal. Nu înțeleg cui folosesc aceste controale? După ce pandemia a pus pe butuci atâtea firme mici, acum statul a cășunat pe cei care au reușit să se descurce cumva în această perioadă? De-aia nu are statul bani la buget, că vindem noi niște țoale sau cosmetice pe net? S-a îmbogățit cineva din asta? În loc să blocheze externalizarea profiturilor marilor corporații alimentare, care au funcționat pe timpul pandemiei neîntrerupt, s-au pus cu amenințări cu pușcăria pe noi, pe români. În ce țară trăim?”, a spus omul pentru R3media.

În ultimii ani, s-au înmulțit inițiativele individuale prin care produse, mai ales de îmbrăcăminte sau cosmetice, aduse din străinătate sunt vândute în România prin intermediul mediului online, fie că vorbim de siteuri sau de rețele sociale.