Sf. Sinod al BOR, decizie istorică: Se va înființa Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, pentru etnicii români din țara vecină / Se înființează Episcopia Română a Marii Britanii

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în ședința din 29 februarie, „binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, informează un comunicat al instituției, citat de agenția Basilica.

Cu alte cuvinte, etnicii români din Ucraina se vor putea reveni la Biserica Ortodoxă Română, de care au fost privați în 1944 de URSS și apoi de statul ucrainean, de după 1991.

Momentan, majoritatea etnicilor români aparțin de Biserica Ortodoxă Ucraineană, care aparține formal de Patriarhia Moscovei.

Recent, episcopul Epifanie al Bisericii Ortodoxe din Ucraina – structură pe care BOR nu o recunoaște, însă – a „invitat” etnicii români să adere la instituția sa.

Un studiu realizat în 2022 arăta că majoritatea românilor din Ucraina vor ca BOR să înființeze biserici în zonele în care ei locuiesc.

La finalul lui 2023, secretarul de stat pentru Culte, Ciprian Olinici, a vorbit despre înființarea unei Biserici Ortodoxe Române în Ucraina.

Tot atunci, Vlad Cubreacov, politician și expert în problematica românilor de pretutindeni, a anunțat că are informații că multe parohii românești din Ucraina vor trece în subordinea Bisericii Ortodoxe Române.

Episcopii Române în Marea Britanie, Irlanda și Islanda

Tot în ședința sinodală de pe 29 februarie, BOR a decis înființarea Episcopiei Române a Marii Britanii cu sediul la Londra, precum și înființarea Episcopiei Române a Irlandei și Islandei cu sediul la Dublin.

De asemenea, BOR va organiza o colectă pentru armenii din Nagorno-Karabagh.

Iată principalele decizii ale BOR:

Principalele hotărâri ale Sfântului Sinod sunt următoarele:

1. declararea anului 2025, în Patriarhia Română, ca Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea;
2. înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii, cu sediul la Londra, pentru cei peste 1 milion de credincioșii ortodocși români din această parte a Europei Occidentale.
3. înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Irlandei și Islandei, cu sediul la Dublin.
4. reamintirea poziției Bisericii Ortodoxe Române față de viața politică și campaniile electorale, în contextul anului electoral 2024, în sensul neimplicării Bisericii în politica partinică, deoarece, potrivit articolului 7 alin. 1 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, cultele recunoscute sunt factori ai păcii sociale și orice atitudine de învrăjbire publică în societate, de partizanat politic, de atac la persoană ori de tensionare a relațiilor cu autoritățile publice sunt contrare misiunii spirituale a Bisericii în societate.
5. aprobarea volumelor pe luna Decembrie și pe luna Ianuarie ale Sinaxarului Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române.
6. aprobarea Acatistului Sfinților Doctori fără de arginți Cosma și Damian din Asia (1 noiembrie).
7. aprobarea Acatistului Sfântului Cuvios Gherasim din Chefalonia (20 octombrie).
8. aprobarea Paraclisul Sfinților Doctori fără de arginți Chir și Ioan (31 ianuarie, 28 iunie).
9. organizarea, în perioada 1-31 martie 2024, a unei colecte în Patriarhia Română pentru a ajuta la construirea de locuințe în Armenia destinate refugiaților armeni din Nagorno Karabagh.
10. reamintirea faptului că, prin Corpul de control financiar și audit de la eparhii, mitropolii și Patriarhia Română, autoritatea bisericească verifică situațiile financiare și patrimoniale de la parohii, eparhii și mitropolii, iar în cazul în care constată deficiențe și lipsuri adoptă măsuri pentru remedierea acestora, pentru a căror corectă aplicare sunt responsabile Sinodul Mitropolitan, respectiv Sinodul Permanent; în respectivele Corpuri de control financiar și audit trebuie să fie încadrați specialiști (economiști și auditori financiari) cu experiență, care să fie caracterizați prin corectitudine, profesionalism și fidelitate față de Biserică.
11. binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina.
12. reafirmarea faptului că toți clericii ortodocși români și păstoriții lor din Republica Moldova care revin în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici și credincioși binecuvântați, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită, potrivit hotărârii sinodale nr. 8090 din 19 decembrie 1992.
13. aprecierea bogatei activități social-filantropice a Bisericii Ortodoxe Române pe parcursul anului 2023, care a produs efecte pozitive vizibile în societatea românească.