Bill Gates s-a declarat surprins de nebunia teoriilor conspirației care-l vizează. Eu nu prea cred în mirarea dumnealui, care, dacă totuși e autentică și nu o postură afișată din interese de PR, atunci denotă o obtuzitate bizară. Dar eu înțeleg de aici două lucruri:
1. Bill Gates nu doar că este extrem de influent în ce înseamnă cooperarea dintre Big Tech și Big Pharma, instituții publice naționale și internaționale de sănătate, dar și foarte vizibil. În mod evident, această vizibilitate este căutată. Omul dă interviuri frecvent, se exprimă pe siteul său, participă la evenimente. Se implică public. Susține anumite politici sanitare, anumite tehnologii de intervenție, farmaceutice și non-farmaceutice. Or vizibilitatea și influența, pentru a nu deveni periculoase, mai ales când sunt de talie globală, trebuie însoțite de răspundere (accountability). Când te bagi în seamă și iei parte, fie și indirect, în procesul deciziilor publice și al administrării guvernamentale, și o mai faci și public și afișat, așteaptă-te la critici, suspiciuni, procese de intenție. Și asumă-ți, dacă ai conștiință de persoană dedicată treburilor publice. Se vede însă că Gates vrea să se bucure doar de partea leului, să aibă adică influență și vizibilitate, fără a da socoteală și fără a lua în seamă criticile, chiar și acuzele, fie ele și fanteziste, dar care provin din neliniștea pe care tocmai statutul de mare potentat a cărui influență nu poate fi îngrădită le stârnește. Politicile sanitare farmaceutice și non-farmaceutice vin cu un cost pentru decidenți și oamenii implicați și influenți. Costuri de imagine, uneori de statut, de venit.
Decidenții public răspund cu funcția, fie că sunt trași la răspundere prin vot, fie că pot fi destituiți de cine are puterea legitimă. Bill Gate vrea, însă, doar laurii. Doar profitul. Și, dacă la profitul concret se descurcă foarte bine, fiind unul din marii câștigători ai crizei pandemice, la profitul de imagine stă totuși destul de prost. Și cred că la bază este o mare frustrare pentru dl Gates că încă există prea mulți oameni de pe planetă care nu au încredere în bunele intenții ale potentatului și nici în tipul de putere pe care o deține. În acest sens, teoriile bizare conspiraționiste îl ajută foarte mult, căci el poate da vina pe „nebuni”. „Nu au încredere în mine decât ăia care cred că le bag cip în vaccin și îi controlez prin 5G”. Evident, lucrurile nu stau așa. Multă lume nu are încredere în Gates și are toate motivele corecte pentru asta. Căci Gates nu poate fi tras la răspundere. Nu răspunde la critici. Nu poate fi destituit. E intangibil. Și câștigător. Dar tu, muritor de rând, pierzi. Dai faliment. Ești obligat să te vaccinezi cu produsele susținute de el și să o dovedești cu o aplicație dezvoltată tot cu sprijinul său dacă vrei să călătorești sau să îți păstrezi jobul. Suferi consecințele, adică, ale acelor politici susținute de dl Gates. Această parte nu trebuie, însă, să fie vizibilă. De aceea e imperios necesar să se vorbească doar despre „nebunii cu cipul și 5G”.
2. Cred că scopul acestei problematizări pusă în scenă este mai pragmatic și mai concret: controlul discursului și al narațiunilor, prin folosirea de instrumente corespunzătoare de control și cenzură. Citez din Forbes: Gates says he wants to know if people really believe these conspiracy theories, asking, “how does it change peoples’ behavior and how should we have minimized this?”
Cum să minimalizăm impactul acestor teorii ale conspirației? Căci, iată, oamenii care le cred nu doar că le vechiculează, dar și acționează pe baza lor. Și nu poți face asta decât dacă intri adânc în profilurile personale ale celor etichetați drept conspiraționiști, în devoalarea rețelelor lor sociale, în cenzurarea opiniilor și, de ce nu, sancționarea faptelor. Cum altfel poți, pe de o parte, avea o cunoaștere aprofundată a psihologiei contestatarului lui Gates și cum îi poți minimaliza impactul? Așadar, nu doar ca Gates nu-și asumă statutul corespunzător nivelului de influență exercitat și nu dă socoteală, dar el vrea mai mult, vrea să controleze mintea publică. Iar la acest lucru este asistat de o sumedenie de organe de presă și de instituții de fact-checking care sunt, oficial, de altfel, sponsorizate de… același Gates.
