Autoritățile ucrainene, acuzate că au încercat să „sechestreze” comemorarea victimelor masacrului de la Fântâna Albă: preoții români nu au fost primiți, iar totul s-a făcut numai în ucraineană: Am fost umiliți

Pe 1 aprilie s-au împlinit 82 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă (de pe actualul teritoriu al Ucrainei), iar comemorarea victimelor ar fi trebuit să fie un prilej de apropiere sufletească între români și ucraineni. Din păcate, așa cum relevă mai multe mărturii de la fața locului, comemorarea din acest an a fost un prilej ca autoritățile ucrainene să-și dea, din nou, în petec, față de comunitatea românească.

Siteul Bucpress, una dintre cele mai reprezentative publicații ale românilor din Ucraina, a colectat mai multe mărturii de la fața locului cu privire la comportamentul autorităților ucrainene, față de români, la această comemorare.

Astfel, jurnalistul bucovinean Sandrinio Neagu povestește că pentru prima oară după căderea URSS, comemorarea s-a făcut doar în ucraineană, slujba religioasă a fost ținută doar de preoți ucraineni, nu a existat niciun fel de traducere în românește, deși la fața locului a fost și Consulul României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu (foto jos).

„La Fântâna Albă, au sechestrat evenimentul de comemorare și au venit cu preoții lor, iar totul s-a desfășurat în limba ucraineană, preoții români și românii s-au adunat aici, la crucea care marchează prima groapă comună a martirilor de atunci, la 30 metri distanță. Preoții ne-au rugat să se afle despre sfidarea aceasta în presa română. Este prima oară când se întâmplă așa ceva”. La monumentul de la Fântâna Albă a fost postat doar steagul ucrainean, s-a difuzat doar imnul ucrainean, slujba religioasă a fost ținută de preoți ucraineni, nu a existat nici un fel de traducere, deși la fața locului erau prezenți atât consulul României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, dar și oameni din România. Pentru această sfidare, consulul român a luat atitudine și le-a atras atenția ucrainenilor că în acest fel nu pot intra în Europa. În momentul în care românii s-au retras la monumentul din pădure, la groapa comună, o persoană venită din România le-a spus ucrainenilor să le fie rușine. ”Noi v-am primit familiile în casele noastre, v-am ajutat necondiționat, v-am sprijinit și voi vă comportați de așa manieră?”, a relatat jurnalistul.

Acesta a scris că că „Mâine-poimâine, autoritățile din statul vecin vor spune că la Fântâna Albă, pe 1 aprilie 1941 au murit bucovineni-ucraineni și se vor da victimele regimului sovietic și a lui Stalin. Nu, domnilor. Acolo au murit români și ați face bine să vă cereți scuze și să nu mai încercați să furați ceea ce nu vi se cuvine”.

Mai rău, românii au fost nevoiți să-și țină o slujbă proprie, la 30 de metri distanță de memorialul oficial, la crucea care marchează prima groapă comună a martirilor de-atunci (foto jos).

Prezentă la acțiunea de comemorare, Carmen Nisteriuc din Suceava, a declarat pentru BucPress TV că se simte dezamăgită de faptul că autoritățile ucrainene au împiedicat comunitatea românească din nordul Bucovinei să susțină o slujbă religioasă de comemorare a martirilor executați la 1 aprilie 1941.

„Până la urmă nu am înțeles la ce eveniment am participat…. Am fost umiliți… Mă declar foarte supărată și plec cu un gust amar… Aș fi vrut să mulțumesc pentru ospitalitate, dar nu pot decât românilor care deodată s-au retras și au arătat că sunt români, cu adevărat”, a declarat Carmen Nisteriuc.

Jurnalista Maria Toacă, din Cernăuți, a remarcat faptul că autoritățile locale au reușit s-o exaspereze și Irina Loredana Stănculescu, Consulul României la Cernăuți. Aceasta le-a amintit ucrainenilor că în Europa este nevoie de multă înțelepciune, de toleranță etnică, de respectarea drepturilor minorităților. „Lucrul acesta trebuie să-l facem împreună”, a mai spus doamna Consul General, amintind că s-ar cuveni să răsune și vorba românească, să fie și un translator pentru oaspeții din România.

„Au dorit să trăiască liberi, ca cetățeni români, alături de români în țara mamă și n-au putut. Au fost secerați și îngropați, cine știe pe unde. Ne bucurăm că putem să nu repetăm aceste evenimente pe aceste meleaguri. Este un moment trist pentru Ucraina. România este alături de Ucraina împotriva Federației Ruse, încercăm să aducem comunității românești tot ce are nevoie în aceste momente grele”, a mai spus Irina Loredana Stănciulescu.

Totul vine pe fondul eliminării din cimitirul din Cernăuți a 200 de morminte ale românilor.

Această măsură vine pe fondul semnalului de alarmă tras de românii bucovineni că sunt asimilați de către statul ucrainean.

În 2022, autoritățile ucrainene au înlăturat monumentul care atesta originea românească a orașului Cernăuți. Totul a culminat cu noua lege a minorităților naționale adoptată la finalul anului trecut de către Kiev, criticată până și de MAE de la București.

Dragarea canalului Bîstroe și potențial a unei părți din brațul Chilia, au stârnit și ele semne de întrebare la București.