Linia melodică a cântecului patriotic „Noi suntem români” este românească, fiind descoperită de celebrul compozitor maghiar Bela Bartok, în 1909, în județul Bihor.
Această informație a fost reiterată de către cercetătorul și etnomuzicologul Marian Lupașcu, într-un interviu acordat Cotidianului.
Specialistul afirmă că linia melodică de la „Noi suntem români” este documentată de către celebrul compozitor Bela Bartok ca fiind românească, fiind descoperită de acesta în Delani, județul Bihor.
Dovada se află chiar la Budapesta, acolo unde a fost depozitat cilindrul cu înregistrarea respectivă, care între timp s-a digitalizat.
„Materialul, în cea mai mare parte inedit, cu o valoare cultural-identitară excepţională, provine din zonele: Maramureş, Ugocea (Transcarpatia, Ucraina), Bihor, Satu Mare, Cluj, Alba, Mureş, Hunedoara, Timiş, Arad, Caraş-Severin, Voivodina (Serbia). Nu sunt exagerări, materialul este fabulos. Sunetul de pe cilindrii de ceară a fost copiat în anii ʼ70 ai secolului trecut pe bandă magnetică, apoi, la răscrucea dintre milenii a fost digitizat. Încă de la începutul audițiilor și confruntărilor cu documentele complementare pe care le-am amintit, precum și cu transcrierile deja publicate, am descoperit mulți cilindri pe care au fost înregistrate piese absolut necunoscute. Colegii maghiari au fost surprinși, iar surpriza cea mai mare a fost prima piesă de pe cilindrul nr. 674, un cântec propriu-zis, intitulat Cine n-o ține cu noi, conform primului vers. Melodia este însă o variantă a celei pe care publicul larg o cunoaște sub titlul Noi suntem români. Eticheta cilindrului atestă că înregistrarea s-a făcut la 23.03.1905 în Delani (fost Gyalán), jud. Bihor (fost Bihar). Din catalog rezultă că este culeasă din același loc, în iulie 1909, și este cântată de un flăcău român. Există și o notație muzicală sumară, datată 1909, la care apare și strofa 3, care nu a fost înregistrată”, a spus Lupașcu.
Melodia din 1909, înregistrată de Bartok, se numește „Cine n-o ține cu noi mă” și este înregistrată la Muzeul budapestan, clar, în colecția românească. La capitolul etnie (origine), în dreptul cântecului este specificat clar: „român”
Mai mult, și versurile din 1909 au iz patriotic românesc. Autorii populari (necunoscuți) cântă la un moment dat: „Haideți Români a alege / Deputat de-a noastră lege”.
Cântecul „Cine n-o ține cu noi mă” din 1909, poate fi ascultat aici.
Totul a pornit de la afirmațiile făcute de rapsodul Grigore Leșe, care în cadrul unei emisiuni, a afirmat că unele melodii din folclorul românesc, precum „Noi suntem români”, au o origine melodică maghiară.
Bela Bartok, un naționalist maghiar și fondatorul etnomuzicologiei
Bela Bartok este unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX și este considerat unul dintre cei mai mari culegători și cercetări ai folclorului.
Născut pe teritoriul României de azi, la Sânnicolau Mare (pe atunci se afla în imperiul austro-ungar), Bartok și-a dedicat viața descoperirii, documentării și prelucrării de muzici tradiționale, ungurești dar și din alte zone, conform Ziarului Metropolis.
Bartok a făcut muncă de teren, cercetând muzica în mediul său autentic. nsoțit de colegul și prietenul său, compozitorul Zoltán Kodály, și un fonograf Edison (care înregistra sunetele pe cilindri acoperiți cu ceară), el a început o serie de călătorii prin Ardeal, însumând mii de ore pe drumuri desfundate și prin sate izolate, pentru a descoperi, a înregistra și a nota muzici tradiționale, țărănești, practic necunoscute până atunci. A continuat apoi în alte zone din România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Turcia și chiar Maroc, devenind astfel un pionier al etnomuzicologiei (studiul muzicii în contextele ei culturale și sociale, ale cărei baze le-a pus prin cele peste 10.000 de cântece tradiționale culese). Iar asta i-a marcat puternic propria carieră componistică.
Bartok a fost considerat un naționalist maghiar, chiar dacă uneori a criticat politica statului budapestan. A murit în SUA în 1945, iar în 1988, rămășițele au fost readuse în Ungaria, fiind înhumat la Budapesta.
Alt prost. Știi mai multă muzică decât Bela Bartok? Adică omul ăla nu știa care-i folclorul românesc și care-i unguresc și cel sârbesc și știi tu, un analfabet?
Lese nu a greșit, știe ce spune. Toată lumea pe internet își dă cu părerea de parcă ar fi absolvit cel puțin academia de muzică. Iar ziariștii au sărit pe subiect și toți profită publicând tot felul de articole fără să se documenteze și fără să cunoască, pentru că nu au cunoștință, exact cum a spus Lese, și vor numai click bate. Influențe culturale au fost și sunt intre popoare conviețuitoare.
Înregistrarea din articol este un cântec românesc, după Alecsandri, aici nu se vorbește de ce origini are melodia, pur și simplu a fost culeasă de la etnicii români și aparține acestora. E treaba muzicologilor să stabilească ce influențe are melodia.
Bă prostule, Bela Bartok a clasificat melodia – linia melodică, evident – ca fiind românească. Scrie clar lângă ea „CÂNTEC”.
Adică Bela Bartok era un prost, care nu știa care-i diferența dintre stilul românesc, sârbesc sau unguresc. Marș mă, de-aici. Gelu Duminică, tu ești?
Incult mai ești. Pune mâna pe o carte și citește…
Faptul că o melodie maghiară este cântată de un român, cu versuri politice, nu face melodia să fie de specific românesc și nu maghiar. Chiar dacă cel care a clasificat-o în arhiva de la Budapesta s-a luat după limbă. Specificul muzical melodic nu este pentru idioți patrioți.
Foarte slab articolul.
Dl. Lese a vorbit despre melodia Asai-i românul.
Autorul nu s-au documentat, dar poate acum sa rectifice eroarea.
Articolul vorbește despre melodia „Noi suntem români”, despre care dl Leșe a spus că nu este specific românească. E adevărat că a zis și de „Așa-i românul”
Lese e un bou, ar fi cazut să iși admită greșeala
Mă întreb sincer, câte clase a absolvit dl. Leșe și ce IQ, posedă omul ? Ca să emiți asemenea afirmații, într-un mod public, fără măcar a cerceta suficient dacă acea filmare de la televiziunea maghiară, făcută cu mai mulți ani în urmă, în care un cuplu de cântărețe , interpretează un cântec țigănesc în limba maghiară, cu o linie melodică apropiată de cunoscutul “Noi suntem români “, că acesta este un cântec de origine maghiară, îmi pare un infantilism cultural, marcat de niște grave lacune și superficialitate !