ȘTIRI Asociația Neamunit, petiție și memoriu către Ministerul Educației pentru redeschiderea școlilor: Școala...

Asociația Neamunit, petiție și memoriu către Ministerul Educației pentru redeschiderea școlilor: Școala online nu este educație!

Asociația Neamunit solicită Ministerului Educației și Cercetării redeschiderea școlilor din România, adresând un memoriu titularei portofoliului, doamna Monica Anisie, dar și inițiind o petiție publică în acest sens.

Conform documentului remis redacției R3Media, Asociația Neamunit consideră că „măsura de închidere a tuturor unităților de învățământ din România, și trecerea tuturor elevilor la modul de învățare exclusiv online, este o măsură exagerată, arbitrară, discriminatorie și traumatizantă pentru elevi, profesori și părinți, producând daune pe termen lung”.

În expunerea de motive, semnatarii memoriului arată că principalele argumente împotriva acestei măsuri se împart în patru categorii: „Lipsa de proporționalitate a măsurii adoptate”, „Discriminarea categoriilor defavorizate”, „Dezavantajele folosirii excesive a tehnologiei” și respectiv „Dezavantajele folosirii excesive a tehnologiei”.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Evul întunecat, noua moralitate de Joseph Sobran și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

În concluzie, arată Asociația Neamunit,„Toate argumentele expuse anterior demonstrează în mod evident faptul că modul de predare exclusiv prin mediul online este unul ineficient, discriminator și chiar dăunator pentru elevi, părinți și profesori, iar “Școala online” este un pseudo-act educațional, de o calitate total necorespunzătoare nevoilor actuale ale elevilor.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: George Soros – puterea din umbră, de David Horowitz și Richard Poe, și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

În consecință, solicităm Guvernului României, respectiv Ministerului Educației și Cercetării luarea tuturor măsurilor necesare pentru redeschiderea de urgență a unităților de învățământ (cel puțin a grădinițelor și a școlilor generale), cu îndeplinirea tuturor măsurilor necesare pentru desfășurarea activității educaționale în condiții de deplină siguranță pentru elevi și pentru profesori”.

Petiția publică poate fi semnată, aici.

Iată textul integral:

ȘCOALA ONLINE NU E EDUCAȚIE!

Asociația Neamunit solicită public printr-un memoriu Ministerului Educației și Cercetării REDESCHIDEREA ȘCOLILOR din România.

Către MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
În atenția Doamnei Ministru Monica Cristina ANISIE

MEMORIU

Preambul: Considerăm că, în contextul actual, măsura de închidere a tuturor unităților de învățământ din România, și trecerea tuturor elevilor la modul de învățare exclusiv online, este o măsură exagerată, arbitrară, discriminatorie și traumatizantă pentru elevi, profesori și părinți, producând daune pe termen lung.

Expunere de motive:

I. Lipsa de proporționalitate a măsurii adoptate

1) Măsura trecerii tuturor unităților de învățământ de pe teritoriul României la modul de predare online, fără a se aplica măsuri diferențiate în funcție de evoluția locală a pandemiei de Covid-19, este una arbitrară, lipsită de logică și de fundament, în condițiile în care în unele localități sau județe rata de infectare este foarte ridicată, în timp ce în altele este scăzută. Măsurile anunțate la începutul anului școlar, care permiteau închiderea zonală, pe localități și chiar pe școli, funcție de rata de infectare din localitate și de numărul de cazuri apărute în fiecare școală, a fost înlocuită, nejustificat, cu o măsura generală, fără legătură cu situația particulară a fiecărei localități și unități de învățământ.

2) Măsura închiderii tuturor unităților de învățământ și trecerea „in corpore” în online, de la grădinițe până la facultăți, nu ține cont de problemele și riscurile diferite pe care le presupune fiecare grupă de vârstă, precum și de eficiența pe care o poate avea educația online pentru fiecare ciclu de învățământ în parte, tratând problema per total într-un mod superficial. Astfel, riscurile de infectare și de apariție a unor cazuri grave sunt mult mai mici la nivel de grădiniță, și ceva mai mari la nivel de licee, pe când eficiența predării în online este aproape acceptabilă la nivel de liceu, în timp ce la nivel de grădiniță este aproape de zero.

3) Din punct de vedere epidemiologic, nu există studii serioase și bine fundamentate, la nivel național sau european, care să demonstreze clar că școlile și grădinițele joacă un rol important în răspândirea infectării cu Covid-19. Nefiind demonstrat clar faptul că școlile au fost/sunt/pot deveni focare de infecție, nu se poate justifica închiderea în masă a acestora, chiar și în zonele unde rata de infectare este una foarte scăzută. Nu putem să nu ținem seama de faptul că există localități în care rata de infectare este 0.

4) Până la această dată, unitățile de învățământ preuniversitar au rămas deschise în aproape toate statele din Uniunea Europeană, inclusiv în acele state unde rata de infectare este semnificativ mai ridicată decât în România (de exemplu: Franța, Italia, Germania, Marea Britanie, Spania, Polonia). Recomandările organizațiilor internaționale (începând cu Organizația Mondială a Sănătății) susțin necesitatea de a menține școlile deschise și de a recurge la trecerea acestora în online numai ca o masură în situații extreme, pentru o perioadă cât mai scurtă. În loc să urmeze direcția generală la nivel european, de protejare și susținere a educației, considerată esențială, România face o notă discordantă, închizând toate școlile, fapt de natură să adâncească decalajul deja foarte serios la nivel de educație generală dintre țara noastră și majoritatea țărilor europene.

II. Discriminarea categoriilor defavorizate

5) Efectuarea orelor online este, în mod evident, condiționată de deținerea unui dispozitiv apt de a facilita comunicare între profesor și elev. Este binecunoscut faptul că în multe zone ale țării locuiesc familii care nu au nici măcar acces la electricitate și, cu atât mai puțin, la tehnologii avansate care să le permită copiilor să participe la orele online. Practic, acestor copii li s-a suprimat dreptul la educație, fiind în mod clar discriminați în raport cu ceilalți elevi care provin din familii și medii cu o situație financiară mai favorabilă.

6) Măsura de închidere a grădinițelor și școlilor destinate copiilor de vârste cuprinse între 3 și 12 ani, este una contraproductivă și din punct de vedere economic întrucât presupune blocarea cel puțin a unui adult zilnic la domiciliu împreună cu copilul, care la această vârsta nu poate fi lăsat singur toata ziua, fără a fi sprijinit și verificat inclusiv în procesul de învățare prin mediul online, în cazul familiilor monoparentale, și așa dezavantajate și total dependente financiar de unicul părinte, situația poate deveni de-a dreptul dramatică.

7) Mai mult decât atât, indemnizația de 75% din venitul brut nu poate fi primită de părinții care au opțiunea de a-și desfășura munca în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, legiuitorul prezumând absolut că pentru desfășurarea orelor online copilul nu are nevoie de niciun ajutor din partea părintelui, fiind suficientă doar prezența fizică a acestuia în încăpere. Or, un copil în clasele primare are nevoie de sprijin neîntrerupt în timpul orelor desfășurate online, ceea ce nu este compatibil și cu desfășurarea muncii de către părinte în regim de telemuncă, dat fiind faptul că, așa cum este binecunoscut, acesta nu își poate organiza timpul de muncă după cum dorește.

8) Conform calculelor reprezentanților asociațiilor de părinți, pentru o acoperire națională în rândul elevilor, era necesar să fie achiziționate un număr de minimum 700.000 de tablete, pentru familiile care nu dețineau și nu își permit să își achiziționeze. Până în prezent, s-a achiziționat și transmis doar un procent redus din acest număr de tablete, deși situația era cunoscută de peste 6 luni. Din acest motiv, câteva sute de mii de elevi, în special din mediul rural, nu au acces deloc la educația online.

9) Infrastructura școlară este încă deficitară în multe zone în ce privește dotarea cu tehnologia necesară derulării învățământului online, existând numeroase școli, în special în mediul rural, dar nu numai, care nu au conexiuni corespunzătoare la internet și echipamentele necesare, ceea ce conduce la o discriminare evidentă față de elevii acestor școli, ceea ce este inacceptabil.

10) Chiar și înainte de începutul pandemiei, România avea una dintre cele mai mari rate de abandon școlar din Uniunea Europeană (17%). Discriminarea copiilor provenind din medii sociale defavorizate și îngreunarea accesului la educație prin trecerea la școala online, nu vor face decât să crească această rată de abandon școlar și să mărească discrepanța față de restul Europei, reducând nivelul de educație al generațiilor viitoare, cu potențiale efecte dramatice în societate.

11) Studiile recente au arătat că România are cel mai mare procent de analfabetism funcțional din Uniunea Europeană, de aproape 40%. Trecerea de la educația clasică la educația online pentru o perioadă mai lungă de câteva săptămâni, va avea în mod sigur ca efect pe termen scurt scăderea calității procesului de învățare, ceea ce, pe termen lung va crește nivelul de analfabetism funcțional la nivelul întregii societăți.

III. Dezavantajele folosirii excesive a tehnologiei

12) Expunerea sistematică, zilnică și prelungită a copiilor de orice vârsta la tehnologie, are efecte negative asupra sănătății lor fizice și psihice. Conform mai multor cercetari efectuate de catre OMS, Academia Pediatrică Americană dar și de numeroase institute de cercetare americană și din Europa, s-a ajuns la concluzia că un maxim admis ca durată de folosire a tuturor acestor gadget-uri de către copii, pentru a nu le dăuna, ar fi: între 2-6 ani – o jumătate de oră pe zi, între 6-12 ani de o oră pe zi, iar între 12-18 ani de maxim 2 ore pe zi, aceasta însemnând utilizarea tuturor gadget-urilor, adică atât telefon cumulat cu laptop, tabletă sau smart-watch. Depășirea în mod repetat a acestor durate, duce la suprasolicitarea digitală a ochilor și potențial la afecțiuni care pot dura toată viața. De asemenea, cauzează epuizare (surmenaj) şi ineficienţă în învăţarea efectivă, întrucât laptopul, tableta, ca și televizorul, constituie un important factor de stres pentru creierul uman: ecranul inhibă activitatea emisferei stângi, a cortexului prefrontal și slăbește comunicarea interemisferică. La copii de vârsta mică, de grădiniță, expunerea îndelungată la ecrane și tehnologie poate duce și la modificări permanente ale creierului. Asadar, prin expunerea forțată, zilnică și repetată a copiilor în fața ecranul calculatorului sau al tabletei, considerăm că le este încălcat acestora și dreptul la sănătate și integritate fizică și psihică, în special sănătatea ochilor și cea mentală.

13) Este demonstrat faptul că folosirea în exces a tehnologiei nu aduce niciun plus educației, și chiar îi dăunează. Studiile nu înregistrează efecte pozitive ale folosirii tehnologiei asupra procesului de învăţământ, ci se observă o scădere a abilităţilor cognitive şi a nivelului şcolar. Asociațiile de părinți și de elevi din România au făcut recent o serie de sondaje, din care rezultă că nivelul de eficiență al educației desfășurate exclusiv online este undeva la 40%-50% din nivelul de eficiență al educației clasice față-în-față. Aceasta înseamnă o scădere dramatică a calității actului de învățare, și în consecință, o scădere a nivelului de educație dobândit de către elevi. Având în vedere faptul că sistemul de învățământ se bazează pe acumularea progresivă de cunoștințe, care sunt legate într-un lanț logic succesiv, exista pericolul ca elevii care participă la învățarea online vor bifa doar pe hârtie dobândirea anumitor cunoștințe și abilități, însă în realitate majoritatea vor rămâne cu lacune majore la materiile respective, ceea ce le va afecta înțelegerea cunoștințelor conexe predate ulterior, și prin consecință și nivelul general de educație.

14) Toate studiile de specialitate demonstrează că expunerea zilnică prelungită la tehnologie, nu este benefică pentru organismul uman și pentru psihic. Organizațiile sindicale ale profesorilor din România au solicitat public Guvernului să le aprobe o creștere salarială pentru perioada predării online, care să compenseze riscurile și efectele negative care derivă din expunerea îndelungată la tehnologie.

15) Izolarea forțată a copiilor de vârsta preșcolară și școlară de colegii lor de clasă și de cadrele didactice cu care se aflau în contact, duce la desocializarea acestora, întreruperea unor relații interumane construite în timp și la alienarea lor. Relațiile interumane nu se pot construi la distanță, iar educaţia nu înseamnă doar transmiterea de informaţie seacă, ci presupune și dialog, schimburi de energii și construirea unei relații interpersonale între pedagog și elevi. Una dintre funcțiile de bază ale școlii este să creeze un sentiment de comunitate și un mediu propice pentru socializare, însă comunicarea exclusivă în online cu profesorii și cu colegii de școală poate distruge, cel putin parțial, capacitatea de socializare a copiilor – o capacitate esențială pentru adaptarea lor la o viață normală în societate. Totodata, interactiunile din clasa cu colegii sunt esentiale pentru dezvoltarea capacitatii de comunicare si a empatiei, calitati esentiale, care sunt afectate serios de izolarea copiilor.

16) Dezvoltarea psiho-emoțională a copiilor este în mod direct afectată ca urmare a desfășurării cursurilor exclusiv online. Aceasta e asigurată primordial prin relațiile interumane directe, care favorizează o dezvoltare holistică, echilibrată, sănătoasă din punct de vedere fizic, cultural și psihic. De acest aspect esențial sunt vitregiți copiii prin programul școlii online, fiind astfel expuși la o întreagă paletă de tulburări emoționale.

17) Toate studiile din domeniul comunicării arată că în procesul de comunicare, comunicarea nonverbală (mimică, gesturi, limbajul corpului) are o pondere de peste 55%. Or, în procesul de educație prin mediul online, această componentă nonverbală se pierde în mare măsură, conducând la un nivel de transmitere a informațiilor de o calitate foarte scăzută, față de educația clasică, cu comunicare directă între pedagogi și elevi.

18) Un aspect important, complet neglijat de autorități, sunt riscurile la care sunt expuși copiii care sunt dotați pentru primă oară acum cu tehnologie și sunt obligați să o folosească, fără ca ei și părinții lor să primească un pachet de informații de bază pentru o alfabetizare minimă în domeniul digital. Astfel, a pune în mână unor copii complet neinstruiți niște intrumente care le permit să navigheze liberi în mediul online, înseamnă a-i expune cu inconștiență tuturor pericolelor de pe internet. Fără o instruire adecvată a copiilor și părinților privind utilizarea în condiții de siguranță a internetului, aceștia sunt expuși tuturor efectelor negative ale acestui mediu: violență excesivă, pornografie, hărțuire și intimidare, racolarea de către rețele de pedofilie, și multe altele.

IV. Dreptul la educație este garantat prin lege

19) Constituția României garantează dreptul tuturor copiilor români la o educație gratuită în sistemul de învățământ de stat, însă măsura trecerii tuturor școlilor la învățământul online, presupune obligarea familiilor acestora să aibă acces la internet de calitate, precum și să dețină dispozitive electronice performante, care să permită participarea la cursurile online, indiferent de situația lor socială și financiară. Conform organizației „Salvați Copiii”, peste 40% dintre copiii vulnerabili din România nu au beneficiat deloc de educația online în perioada stării de urgență. În mod evident, această măsura încalcă și principiul egalității de șanse între copii, negându-le practic dreptul la educație copiilor care provin din medii sociale defavorizate, și ducând la o discriminare clara a acestora și a familiilor din care provin, pe criterii de venituri obținute, nivel de trai și acces la tehnologie.

20) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede, la art. 14, Dreptul la educație, astfel:
(1) Orice persoană are dreptul la educație, precum și la accesul la formare profesională și formare continuă
(2) Acest drept include posibilitatea de a urma gratuit învățământul obligatoriu.

21) În continuare, art. 2 din Protocolul adiţional la CEDO prevede că Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea funcţiilor pe care şi le va asuma în domeniul educaţiei şi al învăţământului, va respecta dreptul părinţilor de a asigura această educaţie şi această învăţământ conform convingerilor lor religioase şi filozofice.

22) Deși încă din luna martie s-a vehiculat posibilitatea derulării cel puțin parțiale a procesului de educație în mediul online, Ministerul Educației nu a luat din timp măsurile necesare pentru a pregăti întregul corp profesoral pentru scenariul online, un procent semnificativ dintre profesori nefiind pregătiți suficient nici până azi pentru a stăpâni corespunzător tehnologia și metodele pedagogice specifice predării exclusiv online.

CONCLUZIE

Toate argumentele expuse anterior demonstrează în mod evident faptul că modul de predare exclusiv prin mediul online este unul ineficient, discriminator și chiar dăunator pentru elevi, părinți și profesori, iar “Școala online” este un pseudo-act educațional, de o calitate total necorespunzătoare nevoilor actuale ale elevilor.

În consecință, solicităm Guvernului României, respectiv Ministerului Educației și Cercetării luarea tuturor măsurilor necesare pentru redeschiderea de urgență a unităților de învățământ (cel puțin a grădinițelor și a școlilor generale), cu îndeplinirea tuturor măsurilor necesare pentru desfășurarea activității educaționale în condiții de deplină siguranță pentru elevi și pentru profesori.

ASOCIAȚIA NEAMUNIT

17 Noiembrie 2020

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul globalist și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume cauze conservatoare și/sau naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă dorești să ai ce citi în continuare, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Campania R3Media a strâns 8.312 de lei din cei 17.561 lei...

Dragi prieteni ai R3Media, sunteți extraordinari! Campania de donații pentru luna septembrie s-a încheiat ieri cu un bilanț care mi-a depășit așteptările: din necesarul de...

Cele mai citite

Articole relaționate