Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU), uniune civică reunind peste 20 de societăți culturale și organe de presă de limba română din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Odesa și Kiev, au transmis o scrisoare către președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu, ministrul de Externe Luminița Odobescu și Prea Fericitului patriarh Daniel, scrie Qmagazine.
CNRU reclamă faptul că primăria Cernăuți a luat capela arhiereilor bucovineni cu hramul Sfinții Trei Ierarhi din Cernăuți, lăcaș în care s-au rugat în limba română timp de aproape 30 de ani. Ultima slujbă s-a ținut în exteriorul bisericii, de către părintele Cristofor Gabor, duminică, 25 august 2024. Aceasta este prima biserică românească în care s-a slujit în limba română luată pe nedrept de autorități.
De aseemenea, Uniunea Civică solicită autorităților române ca, „în calitate de înalți reprezentanți ai statului înrudit România, să luați atitudine față de furtul de către autoritățile ucrainene a Capelei Mitropolitane, gest lipsit de onestitate și contrar spiritului și literei Tratatului de bază dintre Ucraina și România și ale altor instrumente juridice bilaterale și multilaterale la care Ucraina este parte”.
Totodată CNRU dorește urgentarea procesului de trecere a comunităților ortodoxe românești din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române.
„Capela a fost construită în perioada anilor 1881-1884 cu fondurile Mitropoliei Bucovinei, fiind sfințită de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici. Cripta de sub Capelă adăpostește rămășițele pământești ale următorilor ierarhi bucovineni: episcopul Dositei Herescul, mitropolitul Teofil Bendela, mitropolitul Teoctist Blajevici, mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici, mitropolitul Arcadie Ciupercovici, mitropolitul Vladimir de Repta, mitropolitul Nectarie Cotlarciuc, episcopul Ipolit Vorobchievici, toți de etnie română. Acest monument istoric și de arhitectură aparține patrimoniului comunității românești din Ucraina și, în sensul legislației române în vigoare, trebuie protejat și pus în valoare în mod corespunzător.
În perioada totalitaristă a URSS, atât vechiul cimitir din Cernăuți, cât și Capela Mitropolitană au fost vandalizate și profanate. Prin hotărârea municipalității cernăuțene din data de 24.04.1990 Capela Mitropolitană a fost transmisă Bisericii Sf. Nicolae din Cernăuți. Ulterior, la data de 20.01.2008, s-a înființat și organizația religioasă Comunitatea religioasă a parohiei Capelei cu hramul Sfinților Trei Ierarhi a Eparhiei Cernăuților și Bucovinei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, statutul căreia a fost înregistrat de administrația regională de stat (dispoziția nr. 712/05.12.2008).
Odată cu modificările Codului fiscal, organizația religioasă a fost reînregistrată de aceeași administrație regională de stat (decizia nr.973/31.10.2017).
Intrând în legalitate, prin osârdia vrednicului de pomenire preot Mihai Ivasiuc, având binecuvântarea ÎPS Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, dar și binecuvântarea Eparhiei din Cernăuți, cu sprijinul enoriașilor români, s-au efectuat lucrările de renovare a bisericii. Lăcașul sfânt a devenit perfect funcțional. Menționăm faptul că biserica se află în sectorul românesc al cimitirului istoric din Cernăuți, iar preotul Capelei are în grija sa și partea românească a cimitirului.
După plecarea la cele veșnice a părintelui Mihai Ivasiuc, începând cu anul 2007 ștafeta a fost preluată de preotul Cristofor Gabor. În toată această perioadă nicio autoritate de stat nu a pus la îndoială legalitatea funcționării bisericii. Din păcate, în contextul răzmerițelor bisericești, cu un profund substrat geopolitic, devin victimă și bisericile ortodoxe ale comunității românești.
Prin decizia Consiliului local Cernăuți nr.1179 din 27.04.2023, adoptată în cadrul celei de a 32-a sesiuni de legislatura a VIII-a, a fost anulată decizia anterioară, nr.141/6 din 24.04.1990, de transmitere a Capelei Mitropoliților Bucovinei Bisericii cu hramul Sf. Nicolae. După o serie de hățișuri judecătorești, în data de 23.08.2024 Capela a fost sigilată de către primărie. Considerăm acest act ca fiind unul cinic și imoral față de românii bucovineni, pentru următoarele motive:
în răspunsul viceprimarului Ihor Krohmal către mediul asociativ românesc (01/02-20/1494 din 21.06.2023) se preciza că decizia luată este motivată legal de comentariul Curții Supreme de Arbitraj din Ucraina, prin care s-a constatat că „nu pot fi considerate ca fiind adaptate pentru oficierea în masă a serviciilor și ritualurilor religioase construcțiile de cult, cum ar fi capela, adică construcția-gropniță a cimitirului”. O asemenea argumentare este lipsită de temei întrucât :
– deși comentariul invocat este din 1996, nimeni dintre autorități nu a pus la îndoială vreodată legalitatea funcționării bisericii. Acest comentariu exista deja în perioada când autoritățile, recte administrația regională de stat, a recunoscut/înregistrat o serie de acte juridice produse de noua organizație religioasă;
– într-o serie de capele din cimitirele din Ucraina s-au ținut și se țin în continuare slujbe bisericești, cum ar fi Capela-cavou a familiei Konovaleț din localitatea Vasilianî (Biserica „Adormirea Maicii Domnului”), Capela din cimitirul din localitatea Berșad, regiunea Vinița (unde sunt înhumați sute de evrei deportați în Transnistria); mormântul primarului Stepan Sokolski din necropola din Lukianovsk, capela Sf. Nicolae din cimitirul satului Hrebinți, construită deasupra mormântului arhitectului Victor Siciutov etc.;
– recent consiliul local Cernăuți a decis transferarea Capelei Mitropolitane din cimitirul cernăuțean către Biserica Autocefală a Ucrainei…tot pentru a ține slujbe religioase! Așadar, autoritățile și-au dat deschis arama pe față asupra intențiilor reale pritocite de-a lungul ultimilor ani. Cel mai important era să ne scoată din biserică pe noi, românii, și nu faptul că biserica nu era adaptată pentru slujbe religioase;
– de asemenea, decizia primăriei contravine hotărârii Curții Constituționale a Ucrainei nr.7-pп/2009 din 16.04.2009, potrivit căreia consiliile locale nu-și pot anula propriile decizii sau să le aducă modificări în situația în care hotărârile inițiale au produs anumite efecte juridice, iar acele efecte vin în contradicție cu noile raporturi juridice stabilite de aceste consilii. Doar astfel, în opinia Curții Constituționale, pot fi garantate drepturile ce rezultă în relațiile dintre autoritățile statului și cetățeni.
După ce timp de 30 de ani au lovit cu putere în școlile cu predare în limba română, după ce au tot fluturat cu „limba moldovenească”, după ce ne-au marginalizat în reprezentarea în administrația publică etc., acum autoritățile vin să ne ia și bisericile noastre, să ne spună când, cui și cum trebuie să ne rugăm. Avem toate temeiurile să calificăm gestul autorităților ucrainene de deposedare a comunității românești de acest lăcaș de cult ca element al unei noi ofensive îndreptate împotriva minorității române din Ucraina, în disprețul legislației naționale în vigoare, a cadrului bilateral interstatal și a cadrului european și internațional în materie de drepturi ale omului”, se arată în scrisoarea CNRU.
