RECOMANDĂRIAnularea lui William Gladstone

Anularea lui William Gladstone

Prin decizia de a schimba numele căminului studențesc Gladstone, Universitatea din Liverpool aruncă la gunoi moștenirea unui pionier al democrației.

Cazurile de acest gen au devenit deja ceva obișnuit: o personalitate marcantă a vremurilor demult apuse – de care ne amintește vag numele vreunui cămin studențesc sau al vreunei clădiri de consiliu orășenesc – nu mai este privită ca o personalitate fără cusur, din perspectiva moralei secolului XXI, astfel că este radiată din memoria noastră colectivă, numele ei fiind șters nu numai de pe clădirea care îi poartă numele, ci și din conversația de politețe. De fapt, lucrul acesta a devenit deja un clișeu – la fel ca și datul ochilor peste cap și mormăitul, în loc de răspuns.

Cel mai recent exemplu de astfel de caz merită însă o atenție specială. Universitatea din Liverpool a decis să schimbe denumirea căminul studențesc Gladstone – da, acel Gladstone – „ca o recunoaștere a resentimentului pe care îl stârnește în rândul comunității noastre studențești faptul că cei din familia Gladstone au fost proprietari de sclavi și au profitat de pe urma comerțul transatlantic cu sclavi.” Dar William Gladstone, după o fază anti-abolitionistă, pe care a repudiat-o, din tinerețea sa, s-a opus personal sclaviei pe tot parcursul vieții lui și a încurajat prin politica comercială abolirea traficului de sclavi. Însă, este adevărat că tatăl lui a deținut sclavi, iar acest lucru este, se pare, suficient ca să păteze reputația fiului în ochii noilor apărători ai hipercorectitudinii politice, care pedepsesc copiii și copiii copiilor pentru păcatele părinților, până la a treia și a patra generație.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: George Soros – puterea din umbră, de David Horowitz și Richard Poe, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Acesta ar fi încă un trist episod din lunga serie de astfel de episoade – exacerbat probabil de modul paradoxal în care un om, un spirit luminat și reformist, în ciuda oricăror critici, ținând cont de contextul istoric în care a trăit, este astăzi judecat din perspectiva doctrinei primitive și arhaice a păcatului ancestral. Dar cazul de față are o semnificație mai profundă decât s-ar părea.

Gladstone a rămas în istorie datorită contribuției sale aproape unice la nașterea democrației de masă în Marea Britanie. În timpul mandatelor sale, lucrătorii au primit pentru prima oară dreptul prin lege de a se organiza în sindicate, s-au pus bazele învățământului primar universal, iar statul a declarat pentru prima oară ilegală discriminarea pe considerente de credință (începând din universități). În mandatele sale ca prim-ministru, s-au pus bazele alegerilor moderne – relativ libere și necorupte – prin introducerea votului secret și prin limitarea cheltuielilor de campanie. Și tot Gladstone a fost cel care a extins masiv dreptul de vot și a susținut Guvernul Local din Irlanda, deschizând calea progreselor democratice. Există argumente puternice, care demonstrează că nu a existat niciun alt politician britanic care să fi făcut mai mult pentru nașterea democrației liberale în secolul al XIX-lea – un electorat educat, o administrație publică bazată pe meritocrație, alegeri libere și corecte și libertatea de conștiință și de întrunire – decât Gladstone.

Hrănește bine(le)!Cumpără suplimentul alimentar Propolis mielat (tinctură de propolis cu miere) și vei contribui la susținerea siteului R3media.

Așadar, contează mult faptul că Universitatea din Liverpool nu mai dorește să fie asociată cu numele lui Gladstone, deoarece, astfel, Universitatea transmite mesajul că instituțiile noastre cred că, privită în marele context global, democrația de masă nu mai este o realizare care merită elogiată. Punând în balanță toate contribuțiile lui Gladstone la lupta contra sclaviei și faptul că tatăl său a fost proprietar de sclavi, se pare că păcatele tatălui atârnă mai greu. Se pare că nu este suficient să joci un rol capital în crearea instituțiilor noastre democratice. În viitoarea lume a „hipercorectitudii politice”, spre care se pare că mărșăluim cu toții, democrația nu prea mai înseamnă mare lucru.

Auzim adesea că încrederea oamenilor în democrație este în declin, în special în rândul tinerilor. Ni se spune frecvent că explicația ar fi că tinerii nu mai simt că și ei contează pentru societate, că sunt nevoiți să lupte să obțină locuințe și locuri de muncă decente și că sunt dezamăgiți de sistemul de vot bazat pe majoritate simplă și de faptul că acesta nu a reușit să răspundă opțiunilor lor individuale. Întrucât democrația nu pare să funcționeze pentru oameni, oamenii devin nemulțumiți de ea.

Există o subtilă plauzibilitate în această analiză. Însă detronarea lui Gladstone de către Universitatea din Liverpool servește drept simbol al unei stări de rău mult mai profunde. Vice-cancelarii universităților sunt, după toate standardele, printre cei mai de succes oameni din societate. Au ajuns unde au ajuns înfruptându-se din una din roadele sistemului liberal-democratic: educația de masă. Iar dacă ei nu consideră că este cazul să-i apere pe părinții fondatori ai sistemului, atunci de ce ar crede tinerii în sistem? Problema nu este că tinerilor le este greu să avanseze pe scara procesului de achiziție de locuințe. Problema este că adulții importanți – cei pe care tinerii îi privesc cu admirație – nu par să aprecieze cu adevărat realizările unor oameni precum Gladstone. Elitele noastre manifestă dispreț față de idealul unei populații educate și informate de proprietari, care își alege liber conducătorii – ce prostie de sorginte Thatcheristă! – și consideră că democrația este periculoasă și oricând pasibilă să fie deturnată de un Farage sau de un Cummings și transformată în ceva urât și de nedorit. Elitele noastre cred că este mult mai bine să guverneze prin tehnocrați și judecători nealeși prin vot, de preferință, de la Bruxelles. Și această viziune se infiltrează în păturile de jos.

În general vorbind, nu este de mirare că elitele societății se țin de nas când vine vorba de democrația de masă. Dar au fost vreodată cei bogați și puternici dispuși să lase luarea deciziilor pe mâna celor săraci și ignoranți? Răspunsul, în mod ironic, da, au fost, pe vremea lui Gladstone, adică în prima jumătate a secolului al 19-lea, în 1850. Acel secol este probabil unic în toată istoria omenirii, în ceea ce privește importanța majoră acordată redistribuirii puterii de la vârful societății către mase. Acum, lucrurile s-au inversat: oamenii de succes vor să ridice din nou podul mobil. În opinia lor, realizările lui Gladstone nu valorează, evident, nimic. Ce contează dacă numele lui este radiat de pe clădirea unui cămin studențesc? Chiar așa, ce contează dacă studenții nici măcar n-au auzit de Gladstone? Nicio pagubă – am crezut cândva în toate chestiile astea, dar acum sunt depășite.

Articol tradus din limba engleză, apărut în original aici. Autorul este David McGrogan,  profesor asociat de drept la Northumbria Law School.

1 COMENTARIU

  1. „Acum, lucrurile s-au inversat: oamenii de succes vor să ridice din nou podul mobil.”
    Perfect! Asta e esența”noi ordini mondiale”, care se bazează pe proști și needucați ca să le anuleze chiar (și) lor accesul la decizie și putere. Să spună că urmează, logic, un nou „ev întunecat” ar însemna să jignesc profund strălucitorul, in multe privințe, Ev Mediu. Aș zice, mai curând, că urmează adevăratul ev întunecat, precum cel care a precedat potopul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul global și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume susținerea cauzei naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3Media, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Fiți LEI pentru R3: Am strâns 16.620 de lei din 34.620...

Dragi prieteni, de azi începem o nouă colectă pentru a asigura finanțarea siteului R3Media, dar de data asta pentru următoarele șase luni. Grație vouă, dragi prieteni,...

Alătură-te R3media și pe Telegram

Pentru că știm cât de important este să primești cât mai ușor știrile și informațiile de care ai nevoie, te invităm să accesezi canalul...

Articole relaționate

Cele mai citite