Afirmații tari ale filozofului Andrei Vieru despre cum a fost abordată pandemia: Nu s-a ajuns la un consens pe calea firească a dezbaterii, ci s-a pornit de la un consens indus artificial. Naraţiunile despre recenta molimă sunt împănate cu minciuni

Andrei Vieru este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de cultură ai Europei. Când nu cântă la pian, Andrei Vieru scrie sau face cercetări în domenii ale matematicii precum teoria sistemelor dinamice și teoria numerelor.

A publicat în reviste prestigioase din Franța și din România, iar recent a publicat la Editura Humanitas o carte de mare succes, „Elogiul frontierelor”.

Pornind de la această carte, Andrei Vieru a oferit un interviu celor de la Adevărul, în care face niște afirmații fără echivoc despre lumea în care trăim.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Cultura noastră: ce a mai rămas din ea, de Theodore Dalrymple vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Despre perioada pandemiei, Andrei Vieru spune că a fost una marcată de un consens impus și indus artificial.

În loc să existe dezbateri, acestea nu au existat. Filozoful spune că „narațiunile despre recenta molimă sunt împănate cu minciuni”.

„Simplul fapt că invoci surse de informare alternative, neoficiale, te plasează în rândul delincvenţilor morali. Dacă pe baza lor pui întrebări sau ceri o dezbatere publică e şi mai rău. A fost invocată Ştiinţa cu majusculă. În ştiinţă se ajunge uneori la consens în urma unor dezbateri. Dar în problemele legate de covid-19 nu s-a ajuns la un consens pe calea firească a dezbaterii, ci s-a pornit de la un consens indus artificial. Se ştie că vaccinurile anti-covid se află încă în faza experimentală. Dacă însă în faza experimentală vrei să vaccinezi TOATĂ populaţia, înseamnă că de fapt vrei să nu mai existe grupul de control. În cadrul unui astfel de experiment ştiinţific la scară planetară, poţi servi ştiinţa atât vaccinându-te, cât şi nevaccinându-te, rămânând adică în grupul de control, fără de care datele referitoare la grupul experimental devin ininteligibile (fiindcă nu mai există termen de comparaţie). Naraţiunile despre recenta molimă sunt împănate cu minciuni. Eu nu sunt medic, nu am livrat niciodată nimănui recomandări medicale nici înainte de pandemie, nici în timpul ei, nici după. Dar ca să-ţi dai seama că discursul medical — şi nu numai — a fost mincinos nu trebuia să ai cunoştinţe medicale. Era suficient să ştii că a afirma un lucru şi totodată contrariul său constituie o contradicţie. La fel şi cu informaţiile trecute sub tăcere. În Anglia, când numărul morţilor cu trei doze a depăşit 75% din totalul morţilor, autorităţile au hotărât să nu mai publice astfel de statistici”, a spus Vieru pentru Adevărul.

Marele om de cultură atrage atenția că lumea se îndreaptă spre totalitarism.

„Ne îndreptăm către o concepţie unificatoare, totalitară, asupra libertăţii — libertatea de a gândi împreună cu turma. Libertatea de a bate la uşi deschise”, a explicat el.

Andrei Vieru spune că „Obsesia purităţii morale este de sorginte şi esenţă totalitară. Ţine de gândirea utopică a unui Robespierre sau a unui Saint-Just. Rezultatul e totdeauna o formă sau alta de teroare”.

Muzicianul afirmă că „prin globalizare înţeleg ştergere a graniţelor şi uniformizare”.

„Prin globalizare înţeleg ştergere a graniţelor şi uniformizare. Nu am ajuns încă acolo. De aceea se şi vorbeşte de glocalisme. Dar aveţi puţintică răbdare, la globalizarea adevărată se va ajunge prin tentative de a rezolva probleme sau pseudo-probleme planetare: egalitate deplină, desfiinţarea exploatării omului de către om, încălzirea globală, pandemii trecute şi viitoare, identitate digitală pentru toţi, vaccinare obligatorie şi certificate vaccinale etc. Nu spun că statul-naţiune nu are potenţial totalitar. Dar nu uitaţi că la statul-naţiune s-a ajuns tot prin ştergerea unor hotare (între cetăţi, principate ş.a.), adică tot prin globalizare, fie ea şi locală (de unde şi termenul întrebuinţat de glocalism). Acum am trecut la etapa următoare: la abolirea frontierelor care au mai rămas. Mă refer nu doar la graniţele dintre ţări, ci şi la frontierele dintre legislativ, executiv, juridic (şi presă, apropo! avem tot mai multă presă subvenţionată de stat, în România ca şi în Franţa), la frontierele dintre public şi privat, domeniu în care internetul şi tehnologiile de supraveghere vor juca un rol de primă importanţă. Nu degeaba se vehiculează tot mai mult ideea că “tot nu avem nimic de ascuns, aşa că de ce să nu ne lăsăm supravegheaţi?” Nu ştiu cum e cu accesul la cultură. Ştiu doar că cultura mainstream e un fel de oximoron şi că globalizarea a adus cu sine moartea unor culturi locale. Şi apoi, nu uitaţi că sub Ceauşescu ne plângeam, printre altele, că nu puteam fugi. România era o cuşcă. Într-o lume globalizată, cu toate graniţele desfiinţate, cu un guvern unic, mare şi central, încotro poţi s-o mai iei la sănătoasa?”, s-a întrebat el.

Andrei Vieru concluzionează opinând că nu crede că „globalizarea economică şi politică a permis mai multă democraţie. Eu cred că a permis doar mai multă birocraţie, care dictează acum ce maşină vei avea voie să conduci (sau să fabrici) în 2035, cum să ţi se calculeze “amprenta de carbon”, cu ce paşaport vaccinal vei avea voie să călătoreşti, ce vei avea voie să gândeşti şi ce nu, cu ce insecte vei avea voie să te hrăneşti etc”.