Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) se află, în martie 2026, în centrul unui nou scandal de corupție. Procurorii militari investighează o schemă de angajări fictive prin care mai mulți medici ar fi încasat salarii și sporuri de la instituția condusă de Raed Arafat, fără a se prezenta efectiv la serviciu.
Suspiciuni de „angajați-fantomă” și plăți ilegale
Anchetatorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Militară verifică modul în care medici de la spitale de renume ar fi „lucrat” în paralel la unitățile lor de bază și la DSU. Conform surselor judiciare, aceștia figurau în actele DSU doar pentru a încasa beneficii financiare, în timp ce activitatea lor reală în cadrul departamentului ar fi fost inexistentă.
Principalele unități vizate de verificări:
București: Spitalele „Floreasca” și „Gerota”;
Teritoriu: Unități medicale din județele Mureș și Bihor.
Procurorii au ridicat fișele de pontaj pentru întreaga perioadă cuprinsă între anul 2021 și prezent, încercând să determine valoarea prejudiciului adus bugetului statului. De asemenea, a fost confirmat faptul că anchetatorii au ridicat telefoanele mobile ale unor angajați, inclusiv dispozitivul personal al lui Raed Arafat.
Un istoric marcat de tragedii și critici dure
Această nouă investigație se adaugă unei liste lungi de controverse care l-au vizat pe Raed Arafat în ultimul deceniu. Deși este creditat cu fondarea SMURD și modernizarea sistemului de urgență, mandatul său a fost zguduit de momente critice în care coordonarea DSU a fost pusă sub semnul întrebării:
Tragedia din Apuseni și Lacul Siutghiol (2014): Ambele accidente aviatice au generat valuri de critici privind rapiditatea și eficiența intervențiilor de salvare, mulți reproșându-i lui Arafat o coordonare deficitară a serviciilor de urgență.
Incendiul de la Colectiv (2015): Intervenția din noaptea tragediei a rămas un subiect extrem de sensibil. Ani mai târziu, apariția unor imagini ascunse inițial publicului și procurorilor a reaprins acuzațiile de mușamalizare și de gestionare haotică a victimelor.
Managementul Pandemiei COVID-19: În perioada stării de urgență și de alertă, Arafat a fost ținta unor critici vehemente din partea societății civile și a unor politicieni pentru achizițiile de echipamente (măști, ventilatoare) și pentru restricțiile impuse prin ordine DSU, unele dintre acestea fiind ulterior anulate sau contestate în instanță.
Bătăliile juridice și „invulnerabilitatea” șefului DSU
Raed Arafat a reușit să supraviețuiască politic și administrativ numeroaselor încercări de demitere.
În plan juridic, acesta a fost vizat de mai multe dosare DNA (cum ar fi cel privind achiziția de ambulanțe), majoritatea fiind clasate sau respinse de instanțe. În 2022, Tribunalul București a respins definitiv o cerere a DNA de redeschidere a unui dosar vechi, moment în care Arafat a declarat că a fost „ținta unui abuz”.
Totodată, conflictele instituționale cu diverși miniștri ai Sănătății (precum Florian Bodog sau Alexandru Rafila) au fost o constantă, aceștia reproșându-i adesea că DSU funcționează ca un „stat în stat”, controlând resursele medicale de urgență fără o subordonare clară față de Ministerul Sănătății.
Reacția oficială a DSU
DSU a precizat că, în prezent, ancheta se desfășoară in rem (pentru fapte, nu împotriva unor persoane specifice) și că instituția colaborează deplin cu organele de cercetare penală. Raed Arafat a refuzat să facă comentarii detaliate până la clarificarea acuzațiilor.
