Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, declară că România riscă să mai aștepte „foarte multă vreme” pentru a intra în Schengen, declarație care vine în contradicție cu reacția entuziasmă a autorităților vis a vis de intrarea parțială (acces aerian si maritim) în Schengen, produsă la 31 martie.
Mai mult, comisarul european pentru transporturi afirmă că nici măcar viitorul zonei Schengen nu este cunoscut, darămite când va intra România.
„În teorie, totul este posibil: se poate să intrăm anul acesta, se poate să mai aşteptăm foarte multă vreme. Nu ştim nici viitorul Schengen care va fi. Economic, ne-ar fi foarte util să avem şi Schengen-ul terestru, asta este clar. Şi nu numai economic, ci şi din punctul de vedere al impactului pe care o frontieră Schengen îl are în regiunea respectivă pentru locuitori. Trebuie insistat în continuare şi găsite soluţii politice pentru a rezolva Schengen-ul terestru. Pe de altă parte, trebuie să ne pregătim şi noi cumva aceste frontiere. Sunt lucruri care depind şi de noi: a avea condiţii foarte civilizate, a avea un sistem de coadă electronică, a încuraja parcări securizate cu toate facilităţile în zonă, astfel încât să nu se creeze o coadă la frontieră, introducerea documentelor electronice care să se verifice electronic. Toate aceste măsuri le-am văzut atunci când am făcut coridoarele verzi din timpul pandemiei, când se închiseseră toate graniţele între state, chiar şi cele Schengen”, a spus Vălean la Prima TV.
Reamintim, în context, că România îndeplinește încă din 2011 condițiile tehnice pentru aderarea la Schengen, doar că UE a găsit tot felul de pretexte pentru a nu permite accesul țării noastre în acest spațiu de liberă circulație.
În schimb, după negocieri bilaterale cu Austria, în care guvernul Ciolacu s-a angajat să primească migranți din Siria și Afganistan, României i s-a permis accesul României în spațiul Schengen aerian și maritim, dar nu și rutier, acolo unde marea miză economică.
Neintrarea României în Spațiul Schengen terestru reprezintă un dezastru pentru economia românească, care pierde astfel miliarde bune necesare pentru investiții, educație, sănătate și dezvoltare
