50 de ani de la inaugurarea Muzeului Național de Istorie a României. De 20 ani, decidenții politici îl țin ÎNCHIS, cu excepția a două expoziții

Pe 8 mai 2022 s-au împlinit 50 de ani de la inaugurarea Muzeului Național de Istorie a României, informează pagina oficială a instituției.

Muzeul a luat ființă prin Hotărârea nr. 1448 din 3 martie 1968 a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste a României, fapt confirmat oficial pe 20 martie 1970.

Pentru sediul muzeului au fost luate în calcul mai multe variante (clădirea Comitetului Geologic de pe Șoseaua Kiseleff, Palatul de Justiție, Palatul Primăriei Capitalei, Palatul Poștelor sau ridicarea unui sediu nou), însă, în final, s-a decis amenajarea acestuia în clădirea de pe Calea Victoriei 12.

Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău manualul „O istorie a lumii pentru copii” de Virgil Hillyer, și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Prin Hotărârea din 20 martie 1970 se stabilea și componența Comisiei de Organizare, al cărei președinte era academicianul Constantin Daicoviciu. Lucrările pentru Tematica muzeului și pentru realizarea colecției au demarat încă de la începutul anului 1969, în momentul în care s-a decis, neoficial, la nivel înalt, care va fi noul sediu. În cei trei ani, până la deschidere, tematica va fi modificată de nenumărate ori.

Hrănește bine(le) ! Cumpără suplimentul alimentar Propolis mielat (tinctură de propolis cu miere) și vei contribui la susținerea siteului R3media

Primul colectiv de specialişti, iniţial detaşaţi, apoi transferaţi „în interesul serviciului” la muzeu, era format din: Sarafolean Gavrilă – şef secţie, Chiţescu Lucian – şef secţie, Leahu Valeriu – şef secţie, David-Ţeposu Lucia – şef secţie, Vâlcu Gheorghiţă – muzeograf principal, Ştefănescu Liviu – muzeograf principal, Popescu Elena – muzeograf principal, Burda Ştefan – muzeograf principal, Ilincioiu Ion – muzeograf principal, Ligor Alexandru – muzeograf principal și Chivulescu Emilia – secretar dactilo.

Primul director al muzeului, între 1970-1971, a fost Ion Ardeleanu. El a fost urmat de Florian Georgescu (fost director al Muzeului de Istorie și Artă al Municipiului București), care s-a aflat la conducerea instituției până în anul 1985.
Organizarea expoziţiei permanente a presupus amenajarea, proiectarea şi realizarea unei suprafețe expoziţionale de cca. 15 000 m2; au fost instalate 1 500 sisteme de expunere în care au fost expuse cca. 50 000 de valori de muzeu; au fost întocmite 300 de texte explicative de săli şi vitrine; au fost alcătuite 64 hărţi, 80 de grafice și 9 000 de etichete.
Lucrările de construcție, renovare și amenajare au fost executate de Întreprinderea „Carpați” din subordinea Gospodăriei de Partid. Proiectarea grafică și amenajarea muzeistică au fost realizate de I.S. Decorativa (cu ajutor specialiștilor muzeului).
Expoziţia de bază a Muzeului de Istorie a R.S.R., aşa cum a rezultat, era întinsă în 50 de săli, la care se adăugau Cabinetul Numismatic, Tezaurul Istoric și Lapidarium-ul cu Copia Columnei lui Traian. La etajul al doilea a existat, pentru scurt timp, expoziţia de artă medievală românească.

Din păcate, deși este unul dintre reperele culturale și identitare ale României, fiind o atracție pentru milioane de români de-a lungul timpului, instituția este cvasi-închisă.

Mai precis, în 2002, Guvernul Năstase a luat decizia de a începe lucrările de consolidare și restaurare a clădirii și de refacere a expoziției de bază a muzeului. Patrimoniul a fost strâns în grabă și a fost depozitat pe unde s-a putut, rămânând deschise publicului doar expozițiile permanente și temporare de la parter. Din anul 2006, din lipsă de fonduri, lucrările au fost sistate, după ce doar o mică parte din acestea fuseseră finalizate. Clădirea se află într-o situație extrem de dificilă, cele mai multe spații neputând fi folosite pentru organizarea de expoziții sau activități cu publicul. Acoperișul este mai ciuruit decât o sită, subsolul este igrasios și plin de mucegai, fațadele de deteriorează… Pe spațiul expoziției de bază au fost amenajate depozite temporare, pentru a se asigura protecția patrimoniului național. Din păcate, situația clădirii se agravează din ce în ce mai mult, în condițiile în care, fondurile de care dispune instituția permit doar intervenții minore și care nu au efect pe termen lung.

Practic, totul este închis cu excepția a două mari expoziții permanente – Tezaurul Istoric, respectiv Lapidarium-Copia Columnei lui Traian – şi expoziții temporare cu tematică diversă, organizate în Holul Central.