News ȘTIRI 5 motive pentru care nu trebuie să porți mască

5 motive pentru care nu trebuie să porți mască

Cei mai mulți oameni par acum destul de mulțumiți să își ascundă fețele în spatele unei bucăți de material sau a unui plastic.

Cei care au rețineri să o facă sunt adesea încurajați de alți cetățeni: „e doar o mască – nu e mare lucru”, „îi ajută pe alții să se simtă în siguranță”, „avem grijă de ceilalți”, „îi protejăm pe cei vulnerabili”. Uneori transgresorii sunt acuzați de nepăsare, egoism și ignoranță. Între timp, guvernul regurgitează mantra conform căreia urmează recomandările „științei” și ale OMS – deși instituția cu pricina și-a schimbat opinia în privința măștilor de nenumărate ori, fiind influențată se pare de lobbyul politic mai degrabă decât de dovezile obiective.

Ar trebui să ne supunem și să acceptăm ca măștile să devină o parte esențială a vieții noastre cotidiene? Aș striga cât de tare aș putea „NU”.

Iată cinci motive pentru care nu trebuie să porți mască, în ordinea crescătoare a importanței:
5. Nu există nicio dovadă că măștile reduc transmisia comunitară
4. Măștile pot face rău.
3. Măștile sunt un semnal al acceptării tiraniei sănătății publice contemporane.
2. Măștile sunt dezumanizante.
1. Măștile perpetuează niveluri sporite de teamă.

Să analizăm acum fiecare dintre aceste motive în detaliu.

5. Nu există nicio dovadă că măștile reduc transmisia comunitară

Până acum nu a existat niciun experiment controlat care să detecteze dacă măștile au vreun impact asupra transmiterii comunitare a celui mai recent coronavirus (Sar-CoV-2). Spre comparație, în ceea ce privește gripa, o trecere în revistă recentă a 14 studii controlate a descoperit că măștile nu au dus la nicio reducere semnificativă a răspândirii virale.

Virușii sunt minusculi – cam a 10.000-a parte dintr-un milimetru – așa că măștile nu vor fi o barieră impermeabilă. Un studiu japonez a ajuns la concluzia că măștile oferă protecție zero contra coronavirusului din cauza suprafeței poroase. De asemenea, o trecere în revistă recentă a Institutului Norvegian pentru Sănătate Publică a conchis că măștile non-medicale nu aduc niciun beneficiu indivizilor sănătoși, mai ales când incidența virusului este scăzută.
Lobbyul promască argumentează că ele vor proveni stropi dintr-o potențială infecție de a fi răspândiți prin tuse și strănuturi. Dar cu cât este mai probabil să fie acest lucru o protecție prin comparație cu o batistă obișnuită? Mă gândesc că nu e mare diferență. Iar asta fără să luăm în considerare mulțimea de consecințe negative pe care le asociem cu folosirea lor imperfectă.

„Majoritatea studiilor au descoperit puține spre niciunul fel de dovezi pentru eficiența măștilor purtate de populația obișnuită, nici ca protecție personală, nici ca un control al sursei” se arată într-o trecere în revistă amplă a dovezilor științifice.

4. Măștile pot face rău.

Mi se pare evident că marea majoritatea a publicului nu știe cum să poarte perfect o mască, folosind echipamente inconfortabile, care stau prost și care încurajează atingerea repetată a feței ceea ce reprezintă un pericol de infecție. Riscul ca purtarea măștilor în comunitate să mărească pericolul de transmitere virală a fost recunoscut de oameni de știință și în literatura de specialitate. Alte pericole pentru cel care le poartă au fost de asemenea scoase în evidență: oboseală, dureri de cap, dermatită facială și deshidratare.
Purtarea măștilor nu conduce doar la un rău fizic. Oamenii care au unele probleme psihice este foarte probabil să descopere că acoperirea feței le sporește tulburările emoționale. De pildă, cei care au atacuri de panică recurente vor descoperi, probabil, că măștile le agravează fricile.

3. Măștile sunt un semnal al acceptării tiraniei sănătății publice din prezent.

Grăbita introducere a Legii Coronavirus (2020) și a Reglementărilor de Sănătate Publică din Anglia au impus – fără niciun fel de control parlamentar – un val de restricții draconice fără precedent. Pe cale de consecință, întregii populații i-au fost negate libertăți fundamentale de mișcare, muncă, petrecere a timpului liber, activități sociale și educație. Pentru a reuși în impunerea unui astfel de model totalitarist, guvernul și zeloții săi au nevoie de participarea activă a cetățenilor: masca reprezintă un simbol evident al acestei pasivități îngăduitoare.
Pentru a menține o astfel de tiranie – care se presupune că este spre binele nostru – autocontrolul populației este esențial. Vizibilitatea măștilor arată imediat cine încalcă și cine se supune regulii, o distincție nu atât de clară în cazul carantinei. A nu avea mască în supermarket, autobuz sau tren face ca o persoană să intre în categoria neplăcută a minorității deviante, iar toată presiunea de grup sugerează conformismul. Uneori presiunea este deschisă și implică provocări și abuzuri verbale.

2. Măștile sunt dezumanizante.

Oamenii sunt animale sociale. Avem nevoie să interacționăm unii cu alții și să comunicăm pentru a ne fi bine. Reacțiile celor cu care ne întâlnim ne oferă un feedback continuu despre noi și impactul pe care-l avem asupra celorlalți. Măștile reprezintă un impediment în toate acestea și drept urmare sunt dezumanizante.

Ele împiedică comunicarea verbală. Este mult mai dificil să deosebești cuvintele, mai ales când cel care te ascultă este tare de urechi. Pentru cei care sunt surzi, măștile fac imposibilă citirea buzelor și astfel aceștia sunt efectiv izolați de mediul social.
Fără îndoială, efectele negative ale comunicării nonverbale sunt chiar mai importante. Expresiile faciale joacă un rol central în a transmite emoție, dar când trec pe lângă o persoană cu masca pe față nu îmi pot da seama dacă este fericit, supărat, neliniștit, mânios sau dezgustat, iar în felul acesta se inhibă orice formă de împărtășire a sentimentelor și de legătură umană.

Unul dintre mesajele nonverbale fără echivoc pe care le transmite o mască este „unul dintre noi nu este curat”, o avertizare care descurajează și mai tare interacțiunea. Individualitatea este minimizată iar identitatea ascunsă. Populația mascată arată la fel în timp ce se târăște prin golurile sociale.

Cât despre mascarea copiilor, aceste consecințe negative se multiplică până la punctul în care constituie o formă de abuz. Joaca și interacțiunea față către față sunt necesare pentru dezvoltarea socială și pentru a crește inteligența emoțională. A le interzice copiilor noștri aceste oportunități de bază ar trebui să fie o situație care apare doar în romanele distopice, nu într-o societate presupus civilizată.

1. Măștile perpetuează niveluri sporite de teamă.

Și astfel ajungem la ceea ce cred că este cea mai vătămătoare consecință a purtării măștilor: perpetuarea fricii.

La începuturile crizei, guvernul și experții săi, au luat decizia strategică de a spori nivelurile de frică în rândul populației generale. După cum se arată în stenograma întâlnirii din 22 martie, specialiștii în psihologie socială credeau că „nivelul perceput al amenințării personale trebuie majorat în rândul celor care sunt liniștiți ” și au recomandat „folosirea mesajelor emoționale foarte dure” pentru a obține adeziunea la dictatele sănătății publice. Drept urmare, în parteneriat cu mass media oficiale, am fost bombardați fără oprire cu mantre, sloganuri și imagini care aveau drept scop să ne înfricoșeze și să ne supunem. Campania a fost un succes imens. Când frica a crescut la nivelele mult peste ceea ce era rezonabil având în vedere riscul, marea majoritatea s-a supus carantinei și celorlalte restricții.

Acum, măștile perpetuează aceste frici exagerate. Funcționând ca un memento foarte vizibil al faptului că pericolul este omniprezent, măștile reprezintă o contribuție majoră la menținerea isteriei. Este tragic, iar costul pentru societate va fi enorm.

Frica distruge vieți și moduri de viață. Există suficiente dovezi care sugerează că frica de a merge la spital cu alte probleme decât Covid-19 a dus la moartea prematură a multor oameni. În primele patru luni ale anului, Biroul Național de Statistică din Marea Britanie estima că 13.000 de decese peste medie nu erau cauzate de Covid-19, dar puteau fi puse pe seama faptului că la urgențe au ajuns cu 128.000 de oameni mai puțin în martie 2020, comparativ cu martie 2019.

Colegiul Regal al Pediatrilor a afirmat că are dovezi că părinții sunt prea speriați ca să-și ducă la spital copii. Un oncologist de top a prezis că întârzierea tratamentelor ar putea duce la 30.000 de decese suplimentare din cauza cancerului. Iar impactul asupra sănătății bătrânilor – singuri și izolați, prea speriați ca să plece de acasă – încă este dificil de cuantificat.

Gând de final

Având în vedere aceste cinci motive, există argumente puternice pentru a ignora dictatele guvernului și a ne plimba liberi de mască în comunitate. Deși respect dreptul fiecărui individ de a purta ceea ce dorește, nu există vreo justificare științifică sau morală pentru a face asta. În loc să-i protejeze pe alții, lobbyul promască pune în aplicare o politică draconică prin care sunt erodate libertăți fundamentale și care are un impact negativ asupra sănătății mentale și fizice a oamenilor.

Gary Sidley este un psiholog și scriitor britanic.

Traducere din engleză de la The Coronababble.

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul globalist și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume cauze conservatoare și/sau naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă dorești să ai ce citi în continuare, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Campania R3Media a strâns 3.440 de lei din cei 17.561 lei...

Dragi prieteni ai R3Media, sunteți extraordinari! Campania de donații pentru luna septembrie s-a încheiat ieri cu un bilanț care mi-a depășit așteptările: din necesarul de...

Cele mai citite

Articole relaționate