Totul a pornit de la un fapt aparent banal: o decizie judecătorească prin care se întărea decizia Bisericii reformate de strămutare a preotului Laszlo Tokeș de la Timișoara la Mineu.
Nefiind de acord cu decizia, Laszlo Tokeș își anunță enoriașii că urmează să fie mutat cu forța de la Timișoara, pe 16 decembrie. Afirmația pare ciudată, pentru că în 1989, 16 decembrie a căzut într-o sâmbătă, zi nelucrătoare pentru autoritățile statului (mai multe imagini inedite de-atunci, în videoclipul de mai jos, disponibil doar pe youtube).
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Istoria Românilor, de Petre P. Panaitescu, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media
Totuși, pe 15 decembrie, vineri, Comisia de Evacuare nu se prezintă, dar se găsesc 3-4 enoriași care se strâng în fața casei parohiale a preotului, ceea ce la rândul său atrage alte zeci de curioși.
Conform istoricului A.M. Stoenescu, o prezență interesantă la acea adunare a fost cea a secretarului II al Ambasadei americane la București, Dennis Cury, însoțit de o corespondentă de presă britanică. „Cei doi fuseseră preluati de organele de filaj ale judetului Timis încã de dimineață si se cunostea cu ce scop au venit acolo. S-au plimbat prin oraș, pentru a da senzatia cã sunt turisti interesați de clădirile vechi ale Timisoarei, apoi au trecut de mai multe ori prin dreptul imobilului din Timotei Cipariu. Linistea din fata casei i-a contrariat, crezând cã pastorul a fost deja evacuat. La un moment dat, au încercat sã intre în clădire, dar milițianul de la intrare i-a legitimat, astfel cã au renunțat”, scrie Stoenescu.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Ghidul incorect politic –despre femei, sex și feminism, de Carrie Lukas și vei contribui la susținerea siteului R3Media.
La un moment dat, suspectând că o persoană este infiltrată de Securitate, mai mulți dintre cei prezenți o iau la bătaie, dar este salvat de doi indivizi. Spre seară, după ora 19:00 se înfiripă un „Deșteaptă-te române”, timid, dar după a doua strofă, Tokeș le cere celor prezenți să se oprească, deoarece „este periculos”.
„Comisia de evacuare nu se prezintã. Apare însã secretarul II al Ambasadei SUA. în urma aparitiei acestuia militianul de la intrare este retras din dispozitiv. Enoriasi, curiosi si indivizi avizati se strîng în voie în fata casei pastorului, unii aprovizionîndu-l cu lemne si alimente, altii postîndu-se la intrare cu lumînãri si protestînd fatã de o evacuare care nu avusese loc. La început, conform datelor furnizate de Securitate, au fost trei-patru enoriasi si aproximativ zece curiosi. Ulterior s-a strîns o multime de ordinul zecilor, dar suficientã cît sã atragã atentia. Cine a compus cu adevãrat prima multime vom afla mai tîrziu”, a scris istoricul Alex Mihai Stoenescu în a sa Istorie a Loviturilor de Stat din România, volumul 4 (1).
Pe 16 decembrie, Tokeș își dă arama pe față și le cere de mai multe ori celor strânși în fața casei sale parohiale să plece acasă, strigându-le că este liber și că nimeni nu dorește să-i facă vreun rău. Acesta invită o delegație din câteva persoane să urce și să se convingă, dar nimeni nu o face.
„La cîteva minute dupã ora 17:00 în zona de adunare se produce un eveniment pe care îl considerãm determinant. Laszlo Tokes iese de mai multe ori la fereastrã sau transmite prin apropiatii sãi multimii sã plece din fata casei, în pofida teoriilor despre incitare cu care a fost intoxicatã si Comisia senatorialã, si presa, Laszlo Tokes a actionat în seara zilei de 16 decembrie pentru încetarea manifestatiei si pãrãsirea strãzii.
Conform enoriasului Gazda Arpad, care se afla în casã cu Tokes, acesta a considerat adunarea din fata casei sale o provocare a Securitãtii (este posibil sã fi aflat de cei 60-70 de sindicalisti) si a iesit de mai multe ori cerînd oamenilor sã plece, sã se ducã acasã pentru cã este în sigurantã si nu-l amenintã nimeni. El respecta întelegerea din ziua precedentã cu primarul Petre Mot. De altfel, dimineatã apãruserã geamgiii si puseserã geamurile care lipseau ( cineva aruncase cu pietre în niște geamuri -n.r.), Tokes fusese aprovizionat cu lemne si alimente, iar doctorii veniserã sã o consulte pe sotia însãrcinatã a pastorului. Colonelul de Securitate Pele confirmã scena: „Tokes îndemna oamenii sã se împrãstie, le vorbea din geam, probabil cã s-a speriat cã s-a adunat atîta lume”
„Domnul Tokes — povesteste martorul Gheorghe Curpas — a apãrut la fereastrã pe la 17 si un sfert, spunînd celor de jos: «Fratilor, nu sunt în pericol, nu e înãuntru nici un securist». N-a prea fost crezut, un tînãr a si încercat sã pãtrundã pe fereastrã, altii îi bãteau la usã, toti crezînd cã pastorul se gãsea sub amenintarea organelor de represiune. Pentru cã oamenii de la usã au insistat, dupã un timp pastorul a apãrut din nou: «Fratilor,
repet, nu sunt în pericol. Pe de altã parte, v-as ruga sã mã lãsati sã-mi pregãtesc predica pentru mîine. Stiu, vreti sã mã ajutati, dar îmi faceti numai greutãti. Repet, nu sunt în pericol. Dacã vreti sã vã convingeti, formati o delegatie de trei insi…» “‘, putem citi în volumul 4, partea I al Istoriei Loviturilor de Stat din România.
“de la izbucnirea protestelor anti-ceaușiste”
-or fi fost anti-COMUNISTE??????
Mai degrabă PRO (decât ANTI).
PRO „free markets, democracy and the rule of law” – ceea ce și aveți (și veți mai avea).
Era să uit: 1990, Campionatul Mondial din Italia: „Pentru orice altceva, există MC. Spreading peace and prosperity (ceea ce aveți cum n-ați visat) around the world; dacă vrei, poți! Miau!”